Wikipedia

Cometa Encke

Acest articol se referă la Cometa Encke. Pentru alte sensuri, vedeți Cometă (dezambiguizare).

Cometa Encke sau Cometa lui Encke (desemnată oficial 2P/Encke) este o cometă periodică care a fost descoperită la data de 17 ianuarie 1786 de astronomul francez Pierre Méchain la Paris. Ea poartă numele astronomului german Johann Franz Encke care i-a determinat periodicitatea.

2P/Encke
Cometa Encke (2P/Encke),
fotografiată la 5 ianuarie 1994
TipEncke-type comet[*][[Encke-type comet (type of periodic comet with an orbit inside that of Jupiter)|​]][1]
cometă periodică[1]
Obiecte din apropierea Pământului[1]  Modificați la Wikidata
Descoperire
Descoperită dePierre Méchain
Data descoperirii17 ianuarie 1786[2]
Alte
denumiri		Cometa lui Encke; 1786 I; 1795; 1805;
1819 I; 1822 II; 1825 III;
1829; 1832 I; 1835 II;
1838; 1842 I; 1845 IV
Caracteristici ale orbitei
Epoca22 septembrie 2006 (JD 2454000.5)
Afeliu4,0935845497559 UAi[3]  Modificați la Wikidata
Periheliu0,33590100164931 UA[3]  Modificați la Wikidata
Argumentul periastrului186,56269391196 de grade sexagesimalei[3]  Modificați la Wikidata
Axa semi-majoră2.2178 ua
Excentricitate0,84833408[3]  Modificați la Wikidata
Perioada orbitală3.30 AI
Înclinație11,778226 grade sexagesimalei[3]  Modificați la Wikidata
Ultimul periheliu25 iunie 2020
10 martie 2017[2][4][5]
Următorul periheliu22 octombrie 2023
Modifică text Consultați documentația formatului

Cum indică denumirea sa oficială, cometa Encke este cea de-a doua cometă periodică descoperită după cometa lui Halley (1P/Halley). Ea este cea care posedă cea mai scurtă perioadă: 3,3 ani. La trecerile sale cele mai aproape de Soare, magnitudinea sa culminează la circa 5, prezentând un nucleu înconjurat de nebulozități și, în cel mai bun caz, de o coadă foarte scurtă.

Nucleul cometei Encke este de 4,8 kilometri.

Istoric

modificare

Când a fost descoperită, în 1786, de Pierre Méchain, niciun calcul al orbitei sale nu a putut fi efectuat din cauza observațiilor insuficiente. Calcule ulterioare au arătat că ea trecuse cel mai aproape de Pământ la data de 23 ianuarie 1786, la 0,62 ua

Cometa a fost redescoperită la data de 7 noiembrie 1795 de Caroline Herschel, sora lui William Herschel, la Slough, în Anglia. Cometa a fost observată până la 29 noiembrie, cu o trecere cea mai aproape de Pământ, la data de 9 noiembrie, la 0,26 ua.

Jean-Louis Pons o redescoperă la data de 20 octombrie 1805 din Observatorul din Marsilia. A doua zi, cometa a fost găsită, în mod independent, de Johann Huth din Germania, iar în ziua următoare de Alexis Bouvard. Huth a menționat faptul că cometa era vizibilă cu ochiul liber, având un aspect similar celui al Galaxiei Andromeda. Cometa Encke a trecut, cel mai aproape de Pământ, la 16 octombrie, la 0,44 ua.

Jean-Louis Pons o redescoperă, la 27 noiembrie 1818, cometa apropiindu-se de Pământ până la 0,60 ua, la 17 ianuarie 1919. Johann Franz Encke nota, în acel moment, similitudinile între cometele observate în 1786 (2P/1786 B1), 1795 (2P/1795 V1), 1805 (2P/1805 U1) și aceasta din urmă (2P/1818). Mulțumită calculelor sale, Encke a demonstrat că era vorba de un singur și același obiect cosmic. În 1819 Encke și-a publicat lucrările în revista Correspondance Astronomique și a prezis corect revenirea cometei în 1822.

Cometa a fost reperată la data de 2 iunie 1822 de astronomul australian Charles Rümker, și conform calculelor lui Encke, a trecut la periheliu la 24 mai.

De atunci, Cometa lui Encke a fost observată la fiecare revenire a sa în apropierea Soarelui, cu excepția anului 1944.

Trecerile cometei la periheliu în 1789, 1792, 1799, 1802, 1809, 1812, 1815, când periodicitatea sa nu fusese încă demonstrată, nu au fost observate.

  • la 6 august 2010 a fost penultima trecere la periheliu
  • la 17 octombrie 2013 se va afla la o distanță de 0,48 UA de Pământ
  • la 18 noiembrie 2013 va trece la mai puțin de 0.025 UA de Mercur
  • la 10 martie 2017 a fost penultima trecere la periheliu.
  • la 25 iunie 2020 a fost ultima trecere la periheliu.
  • la 22 octombire 2023 va fi următoarea trecere a cometei Encke la periheliu.

Ploi de stele căzătoare și evenimentul de la Tunguska

modificare

Se crede că această cometă este originea multor ploi de meteori având radiantul în constelația Taurului: Bêta Tauride (în iunie), Tauride și S Tauride (în noiembrie).

Potrivit astronomului slovac Ľubor Kresák, evenimentul de la Tunguska, survenit la 30 iunie 1908, ar putea fi fost provocat de un fragment al cometei Encke.[6]

Jozef Klačka crede că Tauridele și cometa Encke sunt resturi ale unei comete mult mai masive, care s-a dezintegrat în cursul ultimilor 20.000 - 30.000 de ani, spărgându-se în mai multe bucăți.[7]

Misiunea CONTOUR

modificare

Cometa Encke trebuia să fie survolată și analizată de sondă spațială a NASA, CONTOUR, în 2002. Însă o defecțiune tehnică a provocat distrugerea navei, la scurt timp după lansare.

Note

modificare
  1. ^ a b c JPL Small-Body Database, accesat în  
  2. ^ a b
  3. ^ a b c d e JPL Small-Body Database, accesat în  
  4. ^ Format:Mpc
  5. ^ 2P/Encke past, present and future orbits by Kazuo Kinoshita
  6. ^ en The Tunguska object - A fragment of Comet Encke
  7. ^ en Jozef Klačka, Meteor Streams of Comet Encke. Taurid Meteor Complex (1999). Abstract

Legături externe

modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cometa_Encke&oldid=15297999