Comitatul Hont

Comitatul Hont, cunoscut și ca Varmeghia Hont (în maghiară Hont vármegye, în germană Komitat Hont / Honter Gespanschaft, în latină Comitatus Honthensis, în slovacă Hontianska župa), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul al XV-lea și până în 1920. În anul 1920, prin Tratatul de la Trianon, teritoriul acestui comitat a fost împărțit între Slovacia și Ungaria. Teritoriul său se află actualmente în sudul Slovaciei (3/4) și în nordul Ungariei (1/4). Capitala comitatului a fost orașul Šahy (în maghiară Ipolyság, în germană Eipelschlag, în slovacă Ipolské Šiahy (până în 1927)).

Hont
—  comitat al Regatului Ungariei  —
Stemă
Coordonate: 48°04′00″N 18°57′00″E ({{PAGENAME}})
Țară	Austro-Ungaria
Reședință	Šahy
Suprafață
- Total	2,633 km²
Populație (1910)
- Total	132,441 locuitori
- Densitate	50,3 loc./km²
Naționalități	• maghiari - 73.215 (55,28%) • slovaci - 51.522 (38,90%) • germani - 6.417 (4,84%)
În prezent în	Slovacia, Ungaria
Prezență online
Poziția localității Hont Poziția localității Hont
Hartă de poziționare pentru Hont

În prezent, teritoriul corespondent din Slovacia este denumit neoficial regiunea Hont.

Geografie

Comitatul Hont se învecina la nord cu Comitatul Zólyom (Zvolen), la vest cu Comitatul Bars (Tekov), la sud cu comitatele Esztergom și Pest-Pilis-Solt-Kiskun și la est cu Comitatul Nógrád (Novohrad). Teritoriul comitatului era situat între Banská Štiavnica și fluviul Dunărea, dar porțiunea din jurul orașului Krupina a fost alipit abia la sfârșitul secolului al XIX-lea. Râurile Krupinica și Ipeľ erau râurile centrale care curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 2.633 km², incluzând suprafețele de apă.

Istorie

Comitatul Hont a fost întemeiat în secolul al XI-lea prin separarea din comitatul Nógrád. În jurul anului 1300, teritoriul Malohont (în maghiară Kishont) a fost alipit acestui comitat, dar a primit un statut special. În 1802, Malohont a devenit parte a comitatului Gemer-Malohont. Capitalele comitatului au fost Castelul Hont împreună cu Ipeľské Predmostie, apoi din secolul al XVI-lea nu a existat o capitală permanentă, iar în sfârșit de la începutul secolului al XIX-lea capitala a fost orașul Šahy (în maghiară Ipolyság).

În perioada 1552-1685, o mare parte din teritoriul comitatului a făcut parte din Imperiul Otoman și a aparținut de unitatea administrativă denumită sangeacul Nógrád. Modificări ale graniței nordice a comitatului au avut loc în 1802 (când a fost alipit teritoriul Malohont) și apoi la sfârșitul secolului al XIX-lea (când a fost alipită comitatului porțiunea din jurul orașului Krupina).

La sfârșitul Primului Război Mondial, majoritatea teritoriului comitatului Hont a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920). O mică parte a comitatului (circa 1/4), situată la sud-est de râul Ipeľ, a rămas în Ungaria. În Cehoslovacia, comitatul a continuat să existe sub denumirea de comitatul Hont (Hontianska župa). În 1923, el a devenit parte a comitatului slovac Zvolen. În 1928, a fost inclus în nou-creata Țară Slovacă (Slovenská krajina/zem).

Ca urmare a prevederilor controversatului Prim Arbitraj de la Viena, partea sudică a regiunii cehoslovace Hont a devenit parte a Ungariei în noiembrie 1938. Partea nordică a devenit parte a nou-înființatului comitat Hron (1940–1945) al Slovaciei. După cel de-al doilea război mondial, granițele stabilite prin Tratatul de la Trianon au fost restaurate, iar regiunea a revenit iarăși Cehoslovaciei.

În 1949, teritoriul cehoslovac al fostului comitat a fost inclus în nou-înființatele regiuni Nitra și Banská Bystrica ale Cehoslovaciei. În 1960, a devenit parte a regiunii Slovacă Vestică și a regiunii Slovacă Centrală. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat, teritoriul fostului comitat Hont a devenit parte a Slovaciei, iar din 1996 această porțiune s-au divizat în regiunile Nitra și Banská Bystrica.

Teritoriul ungar al fostului comitat Hont a fost unit cu partea ungară a comitatului Nógrád pentru a forma comitatul Nógrád-Hont. În perioada 1939-1945 el a fost unit cu părțile ocupate ale fostelor comitate Bars și Hont pentru a forma comitatul Bars-Hont (cu capitala la Levice). Începând din 1950 partea ungară a comitatului Hont este divizată între actualele județe ungare Pesta și Nógrád.

Demografie

În 1910, populația comitatului era de 132.441 locuitori, dintre care:

• Maghiari -- 73.215 (55,28%)
• Slovaci -- 51.522 (38,90%)
• Germani -- 6.417 (4,84%)

Subdiviziuni

Harta comitatului Hont, 1782-1785

Până în 1802, comitatul era format din 3 processus-uri (în slovacă slúžnovské okresy; un fel de districte conduse de "iudices nobilium") plus districtul Malohont. În 1802, când Malohont a fost scos, comitatul a fost divizat în patru processus-uri noi.

La începutul secolului al XX-lea, subdiviziunile comitatului Hont erau următoarele:

Districte (járás)
District	Capitală
Bát	Bát --- Bátovce
Ipolynyék	Ipolynyék --- Vinica
Ipolyság	Ipolyság --- Šahy
Korpona	Korpona --- Krupina
Szob	Szob
Vámosmikola	Vámosmikola
Comitate urbane (törvényhatósági jogú város)
Selmec- és Bélabánya --- Banská Štiavnica și Banská Belá
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Korpona --- Krupina

Orașele Vámosmikola și Szob se află în prezent în Ungaria; celelalte orașe sus-menționate sunt în Slovacia.

Vezi și

• Alajos Szokolyi