Comitatul Liptó

Comitatul Liptó, cunoscut și ca Varmeghia Liptó (în maghiară Liptó vármegye, în germană Komitat Liptau, în latină Comitatus Liptoviensis, în poloneză Liptów, în slovacă Liptovská župa), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul al XV-lea și până în 1920. În prezent, teritoriul acestuia se găsește în nordul Slovaciei. Capitala comitatului a fost orașul Liptovský Mikuláš (în maghiară Liptószentmiklós, în germană Liptau-Sankt-Nikolaus).

Comitatul Liptó
—  comitat al Regatului Ungariei  —
Stemă
Coordonate: 49°05′00″N 19°37′00″E ({{PAGENAME}})
Țară	Regatul Ungariei
Reședință	Liptovský Mikuláš
Suprafață
- Total	2,246 km²
Populație (1910)
- Total	86.906 locuitori
- Densitate	38,7 loc./km²
Naționalități	• slovaci - 78.098 (89,86%) • maghiari - 4.365 (5,02%) • germani - 2.591 (2,98%)
În prezent în	Slovacia
Prezență online
Poziția localității Comitatul Liptó Poziția localității Comitatul Liptó
Hartă de poziționare pentru Comitatul Liptó

Geografie

Comitatul Liptó se învecina la nord-est cu landul austriac Galiția, la nord cu Comitatul Árva (Orava), la vest cu Comitatul Turóc (Turiec), la sud cu comitatele Zólyom (Zvolen) și Gömör-Kishont (Gemer-Malohont) și la est cu Comitatul Szepes (Spiš). Teritoriul comitatului se afla de-a lungul văii montane a râului Váh între Tatra Mare și Tatra Mică. Suprafața comitatului în 1910 era de 2.246 km², incluzând suprafețele de apă.

În prezent, teritoriul fostului comitat Liptó se află în mare parte în regiunile Ružomberok și Liptovský Mikuláš din nordul Slovaciei. Trei sate (Liptovská Teplička, Štrba și Štrbské Pleso) se află acum în regiunea Poprad.

Istorie

Comitatul Liptó a fost înființat înaintea secolului al XV-lea. Capitalele comitatului au fost Castelul Liptó și satele Liptovská Mara și Nemecká Ľupča (Partizánska Ľupča), iar din 1677 capitala a fost orașul Liptovský Mikuláš.

La sfârșitul Primului Război Mondial, teritoriul său a devenit parte componentă a noului stat Cehoslovacia, aceste modificări de granițe fiind recunoscute prin Tratatul de la Trianon (1920).

În 1993, Cehoslovacia s-a divizat și teritoriul fostului comitat Liptó a devenit parte a Slovaciei.

Demografie

În 1891, populația comitatului era de 76.850 locuitori, dintre care:

• Slovaci -- 72.067 (93,78%)
• Germani -- 2.568 (3,34%)
• Maghiari -- 1.771 (2,30%)

În 1910, populația comitatului era de 86.906 locuitori, dintre care:

• Slovaci -- 78.098 (89,86%)
• Maghiari -- 4.365 (5,02%)
• Germani -- 2.591 (2,98%)

Subdiviziuni

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Liptó erau următoarele:

Districte (járás)
District	Capitală
Liptószentmiklós	Liptószentmiklós --- Liptovský Mikuláš
Liptóújvár	Liptóújvár --- Liptovský Hrádok
Németlipcse	Németlipcse --- Nemecká Ľupča (în prezent Partizánska Ľupča)
Rózsahegy	Rózsahegy --- Ružomberok
Districte urbane (rendezett tanácsú város)
Rózsahegy --- Ružomberok

Cele mai mari orașe ale comitatului erau Ružomberok (Rosenberg), Liptovský Mikuláš (Liptau-Sankt Nikolaus) și Liptovský Hrádok.

Legături externe

• de Eintrag zum Komitat in Meyers Konversationslexikon von 1888
• hu Eintrag im Pallas-Lexikon