Conacul familiei Cantacuzino din Poiana

monument arhitectural de importanță națională din Republica Moldova
Conacul familiei Cantacuzino
Poziționare
Conacul familiei Cantacuzino se află în Moldova
Conacul familiei Cantacuzino
Conacul familiei Cantacuzino
Coordonate48°15′48.1508″N 27°21′27.2107″E ({{PAGENAME}}) / 48.263375222°N 27.357558528°E
LocalitatePoiana, Edineț
Raionraionul Edineț
Țara Republica Moldova
Edificare
Stilneogotic
Data finalizăriinecunoscută
Stare de conservaredegradare avansată; o parte din clădirea principală a complexului este ruinată[1]

Conacul familiei Cantacuzino este un monument de arhitectură de importanță națională din satul Poiana, raionul Edineț. Data construcției nu este cunoscută. Se presupune că a fost concepută în stil neogotic, cu decorațiuni des întâlnite în Europa de est. Împrrejurul conacului a fost înființat un parc natural, inclus în lista ariilor protejate din Republica Moldova, cunoscut ca parcul din Hincăuți.[2]

În spațiul românesc, familia de boieri Cantacuzino au fost printre cei mai înstăriți și cu o istorie bogată. Din spusele localnicilor, după Cantacuzino, conacul a fost proprietatea unui oarecare conte german Scheider sau Schleder.

În perioada postbelică, complexul de clădiri cu parc a servit ca orfelinat, azil de bătrâni, casă de odihnă și sanatoriu pentru bolnavii de tuberculoză. Conacul a fost loc de filmări pentru unele scene din filmul Lăutarii.

În prezent, monumentul se află în stare de degradare avansată; unii pereți ai clădiri principale sunt ruinați. Este în proprietate privată,[1] la balanța Universității Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău.[3]


Galerie de imagini modificare

Vezi și modificare

Referințe modificare

  1. ^ a b „Raportul Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor în baza inspectărilor efectuate în cele 32 raioane și 2 municipii din Republica Moldova”. Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. . Accesat în . 
  2. ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Anexa 11: Monumente de arhitectură peisagistică” (doc). Parlamentul Republicii Moldova. Accesat în . 
  3. ^ Ștefăniță, Ion (). Patrimoniul Cultural al Republicii Moldova: de la realitate la necesitate. Chișinău. ISBN 9789975424806. Accesat în . 

Bibliografie modificare