Condac
Condacul (gr. κοντακιον, adică "volum de pergament rulat în jurul unui mic baston de lemn, κοντος sau κονταξ") este compoziție poetică de o strofă, care conține un rezumat al sărbătorii, ceea ce explică originea numelui - κοντος însemnând în grecește "scurt".
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/1649._%D0%9F%D0%B0%D0%BA%D1%80%D0%BE%D1%9E.jpg/220px-1649._%D0%9F%D0%B0%D0%BA%D1%80%D0%BE%D1%9E.jpg)
Condacul completează troparul sărbătorii și se cântă de obicei pe același glas cu acesta.
În cadrul unul canon (în minei, octoih, triod sau penticostar), condacul se găsește după cântarea (oda / peasna) a șasea. Se mai cântă și la Sfânta Liturghie la vohodul mic, precum și în rânduiala laudelor mici.
În cadrul acatistelor există 13 treisprezece condace, care rezumă conținutul celor 13 icoase.