Sfânta Liturghie

Slujbele din Biserica Ortodoxă
Sfânta Liturghie
Slujbele zilei
Vecernia | Pavecernița | Miezonoptica
Privegherea de toată noaptea | Ceasurile | Utrenia
Alte slujbe
Imnul Acatist | Paraclisul
Sfințirea mare a apei | Litie
Botez
Hirotonirea | Slujba căsătoriei
Slujba de înmormântare | Parastasul

Sfânta Liturghie (armeană: Սուրբ Պատարագ Surb Patarag; bulgară: Божествена литургия Bozhestvena liturgiya; georgiană: საღმრთო ლიტურგია saghmrto lit'urgia; greacă: Θεία Λειτουργία Theia Leitourgia; rusă: Божественная литургия Bozhestvennaya liturgiya; sârbă: Света Литургија sau Sveta Liturgija, turca: Kutsal Litürji) este serviciul euharistic din tradiția bizantină a liturghiei creștine. Ca atare, acesta este utilizat în bisericile ortodoxe și cele catolice răsăritene. În tradiția Bisericii Ortodoxe Române, se folosește frecvent sintagma „Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie”. Creștinii armeni, atât cei din Biserica Apostolică Armeană[1] cât și membrii Bisericii Catolice Armene,[2] folosesc același termen. Unii ortodocși orientali folosesc termenul de "darul sfânt" (siriacă: qurbana qadisha) pentru liturghiile lor euharistice. Termenul este uneori aplicat și liturghiilor euharistice de rit roman, deși termenul de Misă este mult mai frecvent utilizat.

În tradiția răsăriteană a Bisericii Creștine, Sfânta Liturghie este interpretată ca un moment în care timpul și spațiul nu există, ci credincioșii participanți ajung în comuniune cu divinitatea. Gradul mare de simbolistică și înțeles în comportamentul liturgic, este intenționat să separe de prezent și să transforme întregul serviciu religios într-un moment cu însemnătate deosebită.

IstoricModificare

Liturghia este conform tradiției bisericești adaptarea serviciului religios principal al sinagogii evreiești, preluat ca moștenire de către primii creștini cu citirea Scripturii și comentarea avizată pe o temă și un eveniment anume descris. Acest serviciu a fost preluat ca și Liturghia Catehumenilor. A doua jumătate a serviciului religios, dezvoltat în secolele următoare și modelat după pătimirea, răstignirea și învierea lui Iisus Hristos, are ca punct focal Euharistia, ca moment de rememorare, celebrare și asumarea a jertfei realizate de către acesta odată pentru toate generațiile viitoare.[3]

StructurăModificare

Pentru creștinii răsăriteni care celebrează liturghia în cadrul ritului bizantin, structura acesteia variază astfel:

  • Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, cea mai des folosită pe parcursul unui an liturgic.
  • Liturghia Sf. Vasile cel Mare, se slujește în primele cinci duminici ale Postului Paștelui, Ajunul Crăciunului, Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), 1 Ianuarie - Praznicul Sf. Vasile cel Mare, Joia și Sâmbăta Mare, este cea mai veche dintre cele trei,
  • Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, se oficiază de obicei miercurea și vinerea în perioada Postului Paștilor, mai puțin Vinerea Mare, care este zi aliturgică, lunea și marțea Săptămânii Luminate. Se mai slujește și pentru sărbătorile mai importante din Post dacă acestea cad în zilele de luni până vineri. Pentru această liturghie nu există Anaforă.

Fiecare liturghie are trei mari părți: Proscomidia, Liturghia Catehumenilor și Liturghia Credincioșilor.

NoteModificare

  1. ^ Western Diocese | Home
  2. ^ Armenian Catholic Church in Russia | Welcome!
  3. ^ Braniște, Ene () [1980]. Liturgica specială: pentru facultățile de teologie (ed. 2005). Oferta. ISBN 973-87506-2-8. 

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sfânta Liturghie
Oriental Orthodox Christian

Vezi șiModificare