Consoană vibrantă

În fonetică, o consoană vibrantă este o consoană care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea organului articulator. Acest organ articulator poate fi: partea superioară a glotei, uvula, vălul palatin sau vîrful limbii. Consoanele vibrante se clasifică în rîndul consoanelor lichide alături de alte grupe de sunete.

În limba română singura consoană vibrantă este [r], o consoană vibrantă alveolară (numită uneori dentală în loc de alveolară), ca de exemplu în cuvîntul mărar /mə'rar/. Acest tip de vibrantă este comun limbilor romanice, cu excepția notabilă a limbii franceze care folosește o altă vibrantă, [ʀ], o consoană vibrantă uvulară sau velară (r graseiat sau gutural). Totuși chiar și în limba franceză cei mai mulți vorbitori înlocuiesc vibranta uvulară cu o fricativă uvulară. Un bun exemplu de vibrantă uvulară se găsește în cîntecele lui Édith Piaf sau Yves Montand. Aceeași situație se întîlnește și în limba germană. În afara Europei vibranta uvulară este foarte rară.

Deși în mod standard consoana vibrantă din limbile română, italiană, rusă, poloneză etc. se pronunță alveolar, unii vorbitori se obișnuiesc încă din primii ani ai vieții să o pronunțe uvular (graseiat) și mulți dintre ei continuă acest mod de articulare toată viața. Exemple celebre în acest sens sînt Nicolae Ceaușescu și Vladimir Ilici Lenin.

O altă vibrantă este consoana vibranta bilabială [ʙ], care se articulează făcînd să vibreze ambele buze. Acest sunet se găsește în relativ puține limbi. Vorbitorilor de limba română (printre alții) le este cunoscut din interjecția brrr, atunci cînd e pronunțată natural, din cauza frigului.

Alte vibrante sînt mult mai puțin frecvente.

Consoane     Vezi și AFI, vocale.																				Modificare
Mod de articulare	Loc de articulare
	Bi- labiale		Labio- dentale		Dentale		Alveo- lare		Post- alveo- lare		Alveolo- palatale		Retro- flexe		Palatale		Velare		Uvulare		Farin- gale		Epi- glotale		Glotale
Flux pulmonar
Oclusive	p	b			t̪	d̪	t	d					ʈ	ɖ	c	ɟ	k	ɡ	q	ɢ			ʡ	-	ʔ	-
Africate	p͡ɸ	b͡β			t̪͡θ	d̪͡ð	t͡s	d͡z	t͡ʃ	d͡ʒ	t͡ɕ	d͡ʑ	ʈ͡ʂ	ɖ͡ʐ	c͡ç	ɟ͡ʝ	k͡x	ɡ͡ɣ	q͡χ	ɢ͡ʁ			ʡ͡ʜ	-	ʔ͡h	-
Fricative	ɸ	β	f	v	θ	ð	s	z	ʃ	ʒ	ɕ	ʑ	ʂ	ʐ	ç	ʝ	x	ɣ	χ	ʁ	ħ	ʕ	ʜ	ʢ	h	ɦ
Sonante				ʋ				ɹ						ɻ		j		ɰ							-	-
Vibrante		ʙ				r̪		r									-	-		ʀ					-	-
Bătute				ⱱ				ɾ						ɽ			-	-							-	-
Africate laterale	-	-	-	-			t͡ɬ	d͡ɮ													-	-	-	-	-	-
Fricative laterale	-	-	-	-			ɬ	ɮ													-	-	-	-	-	-
Sonante laterale	-	-	-	-		l̪		l						ɭ		ʎ		ʟ			-	-	-	-	-	-
Bătute laterale	-	-	-	-				ɺ													-	-	-	-	-	-
Nazale		m		ɱ		n̪		n						ɳ		ɲ		ŋ		ɴ	-	-	-	-	-	-
Flux glotal (explozive și implozive)
Oclusive explozive	pʼ						tʼ						ʈʼ		cʼ		kʼ		qʼ						-	-
Fricative explozive	ɸʼ		fʼ				sʼ		ʃʼ		ɕʼ		ʂʼ		çʼ		xʼ		χʼ						-	-
Implozive		ɓ						ɗ								ʄ		ɠ		ʛ					-	-
Flux velar (clicuri)
Clicuri centrale	ʘ				ǀ						ǃ				ǂ		-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Clicuri laterale	-	-	-	-	-		ǁ										-	-	-	-	-	-	-	-	-	-
Articulații multiple
Fricativă postalveolovelară: ɧ					Sonantă labiovelară: w							Fricativă labiovelară: ʍ							Sonantă labiopalatală: ɥ
Legendă:
■ Celulele gri corespund unor articulări considerate imposibile. ■ Celulele galbene corespund consoanelor din limba română. ■ Celulele crem indică alofone ale unor consoane din limba română. În perechile de consoane, cea din stânga este surdă, iar cea din dreapta este sonoră.