Constantin Ștefănescu Amza
Constantin Ștefănescu Amza | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Constantin Ştefan Mandoi |
Născut | Budești, România |
Decedat | (88 de ani) București, România |
Cetățenie | România |
Ocupație | politician |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Gradul | general |
Modifică date / text |
Constantin Ștefănescu Amza (n. , Budești, Călărași, România – d. , București, România) a fost un politician și general român.
Biografie
modificareNumele său la naștere a fost Constantin Ștefan, dar în anul 1904, prin Jurnal al Consiliului de Miniștri, i s-a aprobat să își adauge la numele său patronimic de Ștefănescu, pe acela de Amza, al mamei sale.[1]
Clasele primare le-a urmat la școala Societății pentru învățătura Poporului Român, apoi la Școala pentru fii de militari din Iași.[1]
A urmat studii militare la Iași și București[2]. Grade: sublocotenent - 01.07.1897, locotenent - 07.04.1900, căpitan - 10.05.1907, maior - 01.04.1913, locotenent-colonel - 15.08.1916, colonel - 01.04.1917, general de brigadă - 30.03.1917, general de divizie - 01.04.1928, inspector general de armată la 01.10.1931.
Între anii 1903-1905 pe când era în Regimentul 1 Geniu, a fost trimis de Ministerul de Război în Austria, la Batalionul 6 Imperial de Pionieri din Klosterneuburg, unde a servit cu gradul de locotenent în armata austro-ungară.[1]
A participat la campania din anul 1913 (Al Doilea Război Balcanic), la Primul Război Mondial, a fost deputat[2].
În România, fost secretar general al Ministerului Apărării (1920-1922).
Constantin Ștefănescu-Amza este socotit întemeietorul Muzeului Militar Național, înființat prin Decretul 6064 din 18 decembrie 1923[3], deoarece a fost primul director al muzeului[4].
Din inițiativa sa, în calitate de comandant al Școalelor și Centrului de Instrucție al Geniului s-au lansat atât operațiunile de colectare a fondurilor necesare, cât și organizarea concursului pentru stabilirea realizatorului monumentului Statuia geniului „Leul”, inaugurat în 1929.[5]
A urcat pe scara ierarhiei militare până la gradul de general de armată și a ocupat înaltele funcții de Inspector General al Armatei și apoi ministru de Război în Guvernul Nicolae Iorga (18 aprilie 1931 - 5 iunie 1932)[1] și Ministrul apărării naționale (6 iunie 1932 - 10 august 1932) în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (2).
A mai deținut apoi funcțiile de Președinte al Societății de Radiodifuziune (1936-1940), de Vicepreședintete și administrator delegat a Societății de Industrie Chimică (1940-1944) și de Președinte al Sindicatului Agricol de Ilfov (1944-1946).[1]
Ordine și decorații
modificareGeneralului de Brigadă Constantin Ștefănescu Amza, comandantul Școlilor Militare de Geniu, i s-au conferit următoarele:[6]
- 1921 Ordinul “Vulturul Alb” (Mare Cruce), de către Serbia,
- 1923 Ordinul “Sfântul Sava” (Mare Cruce) de Regatul Serbiei, Croației și Sloveniei
- 1926 Ordinul “Gheorghe I” (Mare Ofițer) de către Grecia
Generalul de Divizie Constantin Ștefănescu Amza, ministru al Armatei:[7]
- Ordinul Leului Alb (Mare Cruce), de către Cehoslovacia
- Ordinul Polonia Restituta de către Polonia
Note
modificare- ^ a b c d e „Generalul Constantin Ștefănescu - Amza”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b ȘTEFĂNESCU-AMZA Constantin (1875-1964)
- ^ „Serviciul Istoric al Armatei” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Moise., Leonida. Generalul Constantin Ștefănescu-Amza, primul director al Muzeului Militar Național (Le premier directeur du Musée Militaire National). In: BMMN, 2003, 1, nr. 1, p.60-65
- ^ Virgiliu Z. Teodorescu: Monumentul de for public, carte de vizită a identității unui popor
- ^ Onoarea națiunilor. Ordine și decorații[nefuncțională]
- ^ MNIR: Expozitia "Onoarea natiunilor - ordine si decoratii VI"
Predecesor: gen. Nicolae Condeescu |
Ministrul Apărării Naționale 19 aprilie 1931 – 11 august 1932 |
Succesor: gen. Nicolae Samsonovici |