Constantin Angelescu (economist)

economist, politician, guvernator al Băncii Naționale a României
Acest articol se referă la un politician și economist român. Pentru alte sensuri, vedeți Constantin Angelescu (dezambiguizare).
Constantin Angelescu
Date personale
Născut1883 Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat1973 (90 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
politician Modificați la Wikidata
Guvernator al Băncii Naționale a României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deAlexandru Ottulescu
Succedat deIon I. Lapedatu
În funcție
 – 
Precedat deMihail Manoilescu
Succedat deGrigore Dimitrescu
Al 9-lea guvernator al Băncii Naționale a României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deDumitru Tilică Burileanu
Succedat deMihail Manoilescu

Partid politicPartidul Național-Țărănesc

Constantin Angelescu (n. 1883, București, România[1] – d. 1973, București, România) a fost un politician și economist român, guvernator al Băncii Naționale a României în trei rânduri: în 1931; 1931–1934 și în 1944.[2] În timpul primului mandat, a fost împușcat de cinci ori de un legionar și a scăpat ca prin minune cu viață.[3]

A fost pe rând, membru în partidele Conservator Democrat și Național Țărănesc.

În ultimul mandat, a supervizat adăpostirea tezaurului României la Mănăstirea Tismana în timp ce țara era în curs de a fi ocupată de Armata Roșie la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial. A deținut mai multe proprietăți, inclusiv un conac în satul Bucșani din sudul României (astăzi în județul Giurgiu), care i-au fost confiscate de regimul comunist.[4]

NoteModificare

  1. ^ a b Alocuţiune în deschiderea simpozionului „Banca Naţională a României în istoria modernă a României”Mugur Isărescu, guvernatorul BNR 
  2. ^ „Banca Națională a României - Constantin Angelescu”. www.bnr.ro. 
  3. ^ Dan Coste. „«Ne-au scos noaptea in zapada, doar in pijamale»”. 9am. Accesat în . 
  4. ^ „Istoria unui asasinat ratat”, Adevărul, , accesat în