Constantin Arcu

scriitor român
Constantin Arcu
Date personale
Născut (68 de ani) Modificați la Wikidata
Flămânzi, județul Botoșani
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Constantin Arcu (n. 24 februarie 1956, Flămânzi, jud. Botoșani) este un scriitor român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de Proză București.

Date biografice

modificare

Este conferențiar universitar, doctor în drept internațional (2000). Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de Proză București[1] și al Societății Scriitorilor Bucovineni[2]. Redactor-șef adjunct la revista „Bucovina literară“ (iulie 1999 - decembrie 2006). Redactor la revista de cultură „Timpul”, Iași[3] (ianuarie 2009 - februarie 2014). Președinte al Societății Scriitorilor Bucovineni (8 mai 2010 - 8 mai 2012) și redactor șef al revistei "Bucovina literară" (august 2010 - iunie 2012) [4]. A călătorit prin toată Europa, în America de Sud (Peru, Bolivia, Chile, Argentina, Brazilia), SUA, Cuba, Insulele caraibiene (Guadelupe, Martinica, Barbados, Grenada, Trinidad și Tobago etc.), Columbia, Armenia, Azerbaidjan, Rusia, Africa de Sud, Zambia, Maroc, Egipt, Iran, Iordania, Israel, Liban, Tunisia, China, Japonia, Thailanda, Singapore, Indonezia (Java și Bali), Australia și Noua Zeelandă; India, Vietnam, Laos și Cambodgia. Este Cetățean de Onoare al orașului Flămânzi[5] și Cetățean de Onoare al municipiului Rădăuți.

Activitate literară

modificare

Cărți publicate:

  • Cenușa zilei, povestiri, Editura RO Basarabia-Bucovina Press Rădăuți și Hyperion Chișinău, 1995, cu o prefață de Liviu Antonesei;.
  • Omul și fiara, roman, ediția I, Iași, Editura Junimea, 1996, 145 pagini, cu postfețe semnate de Adrian Dinu Rachieru și George Muntean;
  • Noiembrie la Drenthe, însemnări de călătorie în Olanda, Editura Cuvîntul nostru, Suceava, 1999 (în colaborare);
  • Faima de dincolo de moarte, roman, Editura Cartea Românească, București, 2001, 248 pagini, cu o prezentare, pe ultima copertă, de Mircea A. Diaconu;
  • Ceremonial de despărțire, proză scurtă, Editura Paralela 45, Pitești, 2005;
  • Cocteil în cranii mici, Editura Paralela 45, Pitești, 2011;
  • Faima de dincolo, ediția a II-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2011;
  • Măștile exilului, roman, cu referințe critice de Al Cistelecan, Mircea A. Diaconu și Cornel Ungureanu, Editura Cartea Românească, 2014;
  • Prin lumea largă. Însemnare a călătoriei mele în America de Sud (Jurnal de voiaj în contratimpi), cu o prezentare, pe ultima copertă, de Mircea Petean, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2018;
  • File de altădată, antologie, Editura Eikon, București, 2019;
  • Prin lumea largă. Ilustrate din Orientul Îndepărtat, Editura Limes, Florești-Cluj, 2020;
  • Prin lumea largă. Alte meridiane, cu o prezentare, pe ultima copertă, de MIrcea Petean, Editura Limes, Florești-Cluj, 2020;
  • Prin lumea largă. Here I am, Europe!, Editura Limes, Florești-Cluj, 2020;
  • Tramvaiul 13, roman, cu prezentări, pe ultima copertă, de Mircea A. Diaconu și Mircea Petean, Editura Limes, Florești, 2023;
  • În antologii: „Sol omnibus lucet”, antologie a Societății Scriitorilor Bucovineni, Edit. Lidana, Suceava, 2012; „Next up 1, Next up 2, proză, Antologiile orașului București”, coordonator - Aurel Maria Baros, Edit. Exigent, București, 2018, respectiv, 2023;

Povestirea Amintirile unui magician și fragmente din însemnările olandeze au fost traduse în revista „Roet“ nr.1(84), 2000, care apare la Drenthe, Olanda.

Este prezent în antologia Manevre potrivite pe timp de ceață – 21 de prozatori români de astăzi -, realizată de Aurel Maria Baros și Marius Miheț, traducere în limba bulgară de Vanina Bojikova, apărută la Fundația pentru Literatură Bulgară, Sofia, 2017. 

Premii literare

modificare
  • Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni – acordat în anii 1996, 1997 și 2002;
  • Premiul Fundației Culturale a Bucovinei – acordat în anii 1995, 2001 și 2005;
  • Nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor din România și Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași – pentru romanul Faima de dincolo de moarte;
  • Distincția Crucea de Aur a Sfântului Ștefan cel Mare, acordată de Societatea culturală "Ștefan cel Mare" - Bucovina, pentru romanul Cocteil în cranii mici[6];
  • Premiul „Cartea Anului 2018”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala de Proză București, pentru volumul Prin lumea largă. Însemnare a călătoriei mele în America de Sud, Edit. Limes, Cluj, 2018.
  • Premiul de Excelență acordat de Filiala Iași a USR – pentru întreaga activitate literară[7].


Referințe critice

modificare

Referințe critice în periodice:

Constantin Dram, Plăcerea povestirii, „Convorbiri literare” nr. 2, febr. 1996; George Bădărău, Lecturi agreabile, „Timpul” nr.11, nov. 1995; Mircea Doreanu, Cenușa zilei, „Astra” nr.1-2-3/ 1996; Edith Horvath, Cenușa zilei, „Steaua” nr.1-2/1996; Florin Lazăr, Omul și fiara, „Steaua” nr. 11-12/ 1996; Mircea Doreanu, Tema labirintului, „Astra” nr.4-5-6 /1996; Constantin Hrehor, Justiție și literatură, „NordPress”, 2-4 febr. 1996; Simion Bărbulescu, Evitînd capcanele textualismului, „Contemporanul - Ideea europeană” nr.42/ 4 nov. 1999; Mircea A. Diaconu, Realism da, dar…metafizic, în „Contemporanul - ideea europeană”, nr.29-30 din 18-25 iulie 2002; Dana Petroșel, Un periplu ficțional inedit, în „Luceafărul” nr. 15 din 24 aprilie 2002; Constantin M. Popa, Ergo, bibamus…, în „Mozaicul” nr.1-2/ 2002; Theodor Codreanu, Orestia, în „Convorbiri literare” nr. 3, martie 2002; Lucian Alecsa, Faima de dincolo de moarte, în „Hyperion” nr. 2/ 2002; Vlad Sorianu, Un mit modern, în „Ateneu” nr.5, mai 2002; Simion Bărbulescu, Un nume de reținut de istoriile literare, în „Contemporanul - Ideea europeană”, nr. 25 din 20 iunie 2002; Daniel Ștefan Pocovnicu, Fericitul accident al lecturii, în „Convorbiri literare”, nr.7, iulie 2002; Mircea A. Diaconu, Constantin Arcu despre… scris, derizoriu și ființă, în „Viața Românească” nr. 5-6, mai-iunie 2002; Mircea Pricăjan, Faima de dincolo de moarte, în „Familia” nr. 11-12/ 2002; Constantin Dram, Ceremonialul vieții de provincie, în „Convorbiri literare” nr. 11/2005; Dumitru Augustin Doman, Constantin Arcu – un optzecist de recuperat, în „Argeș” nr. 12/2005; Cornel Munteanu, Povestirea disjunctă, în „Nord Literar” nr. 11-12/2005; Luminița Corneanu, Mistere cu final neașteptat, în „Mozaicul” nr. 1/2006; Mădălin Roșioru, Strategiile fatale ale provinciei, în „Tomis”, Anul XLI nr. 435, iunie 2006; Geo Vasile, Fețele naratorului, în „România literară” nr. 14, din 13 aprilie 2007; Dumitru Augustin Doman, Constantin Arcu, cronicarul zilei de azi, poate chiar a celei de mâine, în „Argeș” nr. 4/2011; Aurora Dabija, Arcuiri, în „Cronica veche” nr. 3/2011; Ion Roșioru, Distilarea textuală a banalului cotidian, în „Hyperion” nr. 3-4-5/2011 ; Vasile Spiridon, Drept comunitar, în „Convorbiri literare” nr. 6, iunie 2011 ; Ioan Holban, Vești din (i)realitatea imediată, în „Luceafărul de dimineață” nr. 33/2011; Constantin Dram, Galeria cu vi(a)ță sălbatică, în cranii mici, în „Convorbiri literare” nr. 7/2011; Constantin Cubleșan, HUMORESCA (Constantin Arcu), în revista „Argeș” nr. 7/2011; Adrian Dinu Rachieru, Un pariu romanesc, în revista „Conta” nr. 9 (ian. – martie), 2012; Carmen Cătunescu, Faima de aici a lui Constantin Arcu, în „Hyperion”, nr. 7-8-9/2013; Victor Teișanu, Constantin Arcu sau romanul ca terapie și exorcizare*, în revista „Hyperion” nr. 10-12/2014; Toma Grigorie, Exilul cu mască sau fără mască, în revista „Mozaicul” nr. 1/2015; Constantin Dram, Proiecția inversă și noua voluptate a lecturii - Un nou roman de Constantin Arcu, în „Convorbiri literare”, aprilie 2015; Ana Dobre, Măștile exilului, măștile prezentului, în revista „Luceafărul de dimineață” nr. 4, aprilie 2015; Tudorel Urian, Timpuri noi, în revista „Acolada” nr. 6/2015; Luciana Sima, Măștile exilului sau paradisul și infernul realității imediate, în „Astra. Literatură, arte și idei”, nr. 3-4/2015; Constantin Trandafir, Realitatea imediată, grotescă și parodică, în revista „Argeș” nr. 1, ian. 2016; Felix Nicolau, Cu românașii de pretutindeni, în „Ziarul de duminică”, 26 februarie 2016; Mircea Doreanu, Măștile stilului, în revista „Hyperion” nr. 1-3/2018; Constantin Dram, Voiaj de scriitor!, în „Convorbiri literare” nr. 9/septembrie 2018; Mircea Doreanu, Anti-Paler. Constantin Arcu, în „Actualitatea literară” nr. 86, octombrie 2018; Victor Teișanu, Un voiaj al regăsirii de sine, în revista „Hyperion” nr. 10-11-12/2018; Paul Aretzu, Fals jurnal de călătorie, în revista „Luceafărul de dimineață” nr. 1/2019; Rodica Lăzărescu, „Ticăloasa imaginație” a lui Constantin Arcu, în revista de cultură „Caligraf” nr. 2, febr. 2019; Mariana Bendou, De la jurnal la roman de călătorie, în revista „Anotimpurile EXPRESIEI IDEII” nr. 6/2019; Cristian Ghinea, Constantin Arcu, File de altădată, Edit. Eikon, București, 2019, în revista „Actualitatea literară” nr. 102, iunie 2020; Toma Grigorie, Peregrin contemporan pe mapamond, în „Autograf MJM” nr. 1/2022 (ian. – martie 2022); Eugenia Țarălungă, Breviar editorial (prezentarea volumelor de călătorie Prin lumea largă. Ilustrate din Orientul Îndepărtat și Here I am, Europe!), în revista „Viața Românească” nr. 4/2022; Liviu Antonesei, Daneliuc, Arcu și romanele pandemiei, în „Expres cultural” nr. 12/2023; Zenovie Cârlugea, Un roman din actualitatea pandemiei de Covid-19. Constantin Arcu: „Tramvaiul 13”, pe site-ul UZPR, 5 dec. 2023; Victor Teișanu, Tramvaiul 13, sau cum decriptează istoria prin literatură, în revista „Hyperion” nr. 1-2-3/2024; Adrian Alui Gheorghe, Un tramvai numit... neputință, în „Expres cultural” nr. 2/2024; Valeria Manta Tăicuțu, Tramvaiul 13, în revista „Leviathan” nr. 1 (22), ianuarie - martie 2024; Oana Paler, Un tramvai numit România, în revista „Cronograf” nr. 1/2024; Dan Stanca, Tramvaiul 13, în „Luceafărul de dimineață” nr4/2, februarie 2024; Constantin Dram, Zece motive (și nu numai) pentru a citi romanul lui Constantin Arcu, Tramvaiul 13, în „Convorbiri literare” nr. 3, martie 2024; Elena-Brândușa Steiciuc, Câteva reflecții asupra unui roman-parabolă, în revista „Vatra” nr. 3-4/2024; Octavian Soviany, Romanul pandemiei, în revista „Observator Cultural” nr. 1203, 10-16 aprilie 2024; Florin Dan Prodan, Tramvaiul 13, în revista „Timpul MD” nr. 35, aprilie 2024 și în ziarul „Crai nou” din 11 aprilie 2024; Paul Aretzu, Cronică din vremea pandemiei, în revista „Argeș” nr. 5, mai 2024; Remus V. Giorgioni, Călătorind cu „Tramvaiul 13” (câte ceva despre proza lui Constantin Arcu), în revista „Actualitatea literară” nr. 129, martie-aprilie 2024; Nicolae Oprea, Romanul pandemiei coronavirus, în revista „România literară” nr. 27, 28 iunie 2024; Oana Goia, Constantin Arcu, Tramvaiul 13, prezentare la rubrica Vestiar, în revista „Apostrof” nr. 8/2024; Toma Grigorie, Un tramvai ghinionist, în revista „Ramuri” nr. 8/2024 ș.a.

Referințe critice în volume:

  • Mircea A. Diaconu, Studii și documente bucovinene, Iași, Edit. Timpul, 2004, p. 89-95;
  • Emil Satco, colaboratori Eugen Dimitriu și Erick Beck, Enciclopedia Bucovinei, vol. I, Edit. Princeps Edit, Iași, 2004;
  • Simion Bărbulescu, Profiluri, eseuri, comentarii, Edit. Scrisul Prahovean, 2005, p. 299 – 301;
  • Constantin M. Popa, Lectica lui Cicero, Edit. Aius, Craiova, 2005, p. 142 – 145;
  • Constantin Dram, Lumi narative, II, Edit. Timpul, Iași, 2005, p. 289 – 295;
  • Dan C. Mihăilescu, Scrieri de plăcere, Edit. Fundației PRO, București, 2004, p. 217;
  • Petru Munteanu, Ștefan Nicolau, Flămânzi: de la Siliște la oraș, Edit. Axa, Botoșani, 2005, p. 86 – 88;
  • Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, Edit. Paralela 45, Pitești, 2006;
  • Geo Vasile, Prozatori și eseiști, Edit. EuroPress Group, București, 2008;
  • Emil Satco, Alis Niculică, Pentru promovarea artei și literaturii în Bucovina: Fundația Culturală a Bucovinei la cincisprezece ani, Edit. Grup Mușatinii, Suceava, 2010;
  • Literatura română. Dicționarul autorilor români contemporani (D.A.R.C.), coordonator principal – Alina Kristinka, coordonatori: Heliodora Cătunescu, Carmen Cătunescu, Editura Arial, Ploiești, 2013;
  • Silvia Lazarovici, Scriitori și publiciști botoșăneni. Dicționar biobibliografic, Edit. Agata, Botoșani, 2013;
  • Dicționarul general al literaturii române, Ediția a II-a revizuită, adăugită și adusă la zi, coord. gen: Eugen Simion, Edit. Muzeul Literaturii Române, București, 2016, autor notă - Mircea A. Diaconu, p. 331- 332;
  • Victor Teișanu, Cărți și autori, Edit. PIM, Iași, 2017, p. 11-17;
  • Gheorghe C. Patza, Scriitori bucovineni și basarabeni (Studii, recenzii, reportaje), Edit. PIM, 2017, p. 81 - 85;
  • Emil Satco, Alis Niculică, Enciclopedia Bucovinei, vol. I, p. 99-100, Edit. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2018;
  • Acad. Mihai Cimpoi, Traian Vasilcău, Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni (în propria lor viziune), Tipografia Centrală Chișinău, 2019, p. 40-42;
  • Toma Grigorie, Focurile lui Hefaistos, Cărți și scriitori clasici și contemporani, Edit. AIUS, Craiova, 2020, p. 211-214;
  • Valeria Manta Tăicuțu, Biblioteca subiectivă, Editgraph, Buzău, 2020, p. 14 - 18;
  • Victor Teișanu, Viața pe rafturi, Edit. Tipo Moldova, Iași, 2021, p. 297 - 315;
  • Toma Grigorie, Precum muncile lui Hercule. Istorie și critică literară, Edit. MJM, Craiova, 2024, p. 231-234;
  1. ^ [1] Arhivat în , la Wayback Machine. "Profil site USR, Filiala Iași".
  2. ^ [2] "Profil - Site Societatea Scriitorilor Bucovineni".
  3. ^ [3] Arhivat în , la Wayback Machine. "Colectiv de redacție al revistei Timpul".
  4. ^ [4] Arhivat în , la Wayback Machine. "Redacția revistei Bucovina literară".
  5. ^ [5] Arhivat în , la Wayback Machine. "Lista cetățenilor de onoare a orașului Flămânzi".
  6. ^ [6] "Decernarea Premiilor Crucea lui Ștefan cel Mare și Sfânt".
  7. ^ [7][nefuncțională] "Premiul de excelență al USR, Filiala Iași".

Legături externe

modificare
  • Blog personal, [8]