Copăcel, Brașov
sat în comuna Hârseni, județul Brașov, România
| Copăcel | |
| Kopacsel | |
| — sat — | |
 Biserica Buna Vestire din Copăcel (monument istoric) | |
  Copăcel Copăcel (România) | |
 Copăcel Copăcel (Județul Brașov) | |
| Coordonate: 45°44′45″N 24°59′42″E / 45.74583°N 24.99500°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Brașov |
| Comună |  Hârseni |
| Atestare documentară | [1] |
| Altitudine[3] | 520 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 644 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 507090 |
| Prefix telefonic | +40 x68 [2] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Copăcel (în maghiară: Kopacsel) este un sat în comuna Hârseni din județul Brașov, Transilvania, România.
Lăcașuri de cult modificare
Biserica română unită „Buna Vestire”, datând din 1726, este un monument reprezentativ pentru iradierea artei brâncovenești în Transilvania. Are un plan dreptunghiular, turn-clopotniță (adăugat în 1797), ancadramente brâncovenești și pictură sub var.
Istorie modificare
- În anul 1733, când în Ardeal a fost organizată o conscripțiune[4], la cererea episcopului greco-catolic Ioan Inocențiu Micu-Klein, în localitatea românească[5] Copăcel erau recenzate 55 de familii, cu alte cuvinte vreo 275 de persoane. În localitatea făgărașană Copăcel (cu denumirea cu ortografie maghiară: Kopacsel) funcționau 4 preoți greco-catolici: Sztréza (Streza), Rád (Radu), Iuon (Ion) și Mány (Maniu ?). La Copăcel, în acel an 1733, exista o biserică.[6][7] Denumirea localității (Kopacsel), precum și numele preoților erau redate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni, îndeosebi maghiari.[8]
Personalități modificare
- Vasile Suciu (1873-1935), arhiepiscop de Făgăraș și Alba Iulia, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918
- Valer Comșa (1877 - 1922), preot unit la Copăcel. Delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, membru al Marelui Sfat Național Român, la 1 decembrie 1918.
Imagini modificare
-
Intrarea în localitate -
Monumentul eroilor -
Muzeul sătesc „Matei Mânea” -
Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” -
.jpg){kind=small}
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Note modificare
- ^ Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2002, pg. 485
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Google Earth
- ^ Un recensământ
- ^ Locus valachicus
- ^ Desigur, biserica „Buna Vestire”, edificată cu 7 ani mai înainte, în anul 1726
- ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1758), p. 410.
- ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1758), p. 303.
Bibliografie modificare
- Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1758), Tipografia Seminariului arhidiecesan gr.-cat., Blaș [Blaj], 1900.