Cotiujenii Mari, Șoldănești
Cotiujenii Mari | |
— Sat-reședință — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 47°50′36″N 28°33′03″E / 47.8433333333°N 28.5508333333°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Raion | Șoldănești |
Comună | Cotiujenii Mari |
Atestare | 20 mai 1604 |
Altitudine | 227 m.d.m. |
Populație (2004) | |
- Total | 3.335 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | MD-7216 |
Prefix telefonic | 272 |
Prezență online | |
GeoNames ![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Cotiujenii Mari este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Șoldănești, Republica Moldova.
Istorie
modificareLocalitatea a fost menționată documentar pentru prima dată în anul 1604:[1]
„1604 (7112) mai 20, Suceava.
Ieremia Movilă voievod întărește lui Simeon Jomir mare șătrar, nepotul lui Evstafie Iorgul, căsătorit cu Anița, fiica lui Irimia hotnogul, sora Gaftonei și a Axanei, în urma pricinii cu mănăstirea Probota, stăpânirea peste jumătatea de jos a satului Cotiujani, ținutul Soroca, rămasă de la bunicul Aniței, Ionașco hotnogul, cu uric de la Ștefan voievod cel Bătrân; peste a patra parte din Samașcani, ținutul Orhei, moștenire de la bunicul său Evstafie și de la Iorga Gore, cu act de la Petru voievod; a patra parte din Hulboca (Gluboca), cu vad pe Cula, rămasă de la ruda sa Ilișicescu; la Săpoteni, a cincea parte din Puțintei și Onițcani, rămasă de la rudele Irimescu; Silișcan, de la rudele Gorescu, iar mănăstirii Probata rămâne să stăpânească 117 stânjeni la Pogor, cu mori în Răut.
Hotare: Zagușca, iazul Staniște, Răcești, Movila Lungă, Probota, Olișcani numită Pistruiul, pârâul Ciorna, podul Fendicu, Iapur, Pohoarna.”
Personalități
modificareNăscuți în Cotiujenii Mari
modificare- Anatolie Popa (1896–1920), militar moldovean, participant la Primul Război Mondial, Revoluția Rusă din 1917 și Războiul Civil Rus.
- Gheorghe Urschi (n. 1948), actor, regizor și umorist.
- Nicolae Andronic (n. 1959), politician.
- Cleopatra Mociuțchi (Tomozei) ( n. 1928 - d. 2008, Iași), fizician relativist și conferențiar universitar la Iași.
- Simeon Murafa (1887-1917), fruntaș politic basarabean, militant pentru unirea acestei regiuni cu România.
Bibliografie
modificare- Tudor Țopa//Cotiujenii Mari/ Localitățile Republicii Moldova, vol.5, pp. 159- 171, 2005
Vezi și
modificare- ^ Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului. Supliment I (1403 -1700). București: Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, 1975, p. 95.