Wikipedia

Criminalitatea în Republica Moldova

Criminalitatea în Moldova a crescut semnificativ de la declararea independenței în 1991. În societate au apărut grupări criminale organizate conduse de autorități criminale - „hoți în lege”, care, parțial, începând cu anul 2001 au fost arestate și condamnate la perioade mari de detenție. În 2004, președintele Vladimir Voronin a declarat război criminalității organizate în țară.[1]

Structura infracțiunilor înregistrate în anul 2015:

     contra patrimoniului (51,7%)

     în domeniul transportului (14,7%)

     contra familiei și minorilor (5,2%)

     contra securității și ordinii publice (4,4%)

     economice (3,6%)

     contra vieții și sănătății persoanei (3,5%)

     contra sănătății publice și conviețuirii (3,4%)

     Altele (14,7%)

Un aspect îngrijorător îl reprezintă creșterea mare a criminalității organizate care colaborează strîns cu rețele internaționale de criminali și care a dus la creșterea traficului de ființe umane, contrabandă, trafic și prelevarea ilegală a organelor umane.

În 2015, cea mai mare rată a infracționalității rămîne a fi înregistrată în localitățile urbane și mai cu seamă în mun. Chișinău – 173 de infracțiuni la 10 mii de locuitori, ceea ce depășește nivelul mediu pe țară de 1,6 ori. În dependență de distribuția geografică a infracționalității, se constată o concentrare mai mare în regiunea centrală și de sud, inclusiv UTA Găgăuzia (87, și respectiv 92 de infracțiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai scăzut al infracționalității a fost înregistrat în zona de nord.[2]

La nivel de raion, cea mai mare rată a infracționalității s-a înregistrat în raioanele Ialoveni (106 infracțiuni la 10 mii locuitori), Cantemir (105 infracțiuni la 10 mii locuitori) și Căușeni (99 infracțiuni la 10 mii locuitori). La polul opus se află raioanele: Rîșcani (66 infracțiuni la 10 mii locuitori), Nisporeni (63 infracțiuni la 10 mii locuitori) și Fălești (54 infracțiuni la 10 mii locuitori).[2]

Statistica situației criminogene în ultimii ani modificare

Tabelul respectiv indică numărul infracțiunilor (calificate) înregistrate în perioada 2008–2018:[3][2][4][5]

An Furturi Acte de
violență
în familie		 Escrocherii Acte de
huliganism		 Infracțiuni
legate de
droguri		 Jafuri și
tîlhării		 Violuri Vătămări
intențion.
grave		 Omoruri Tîlhării Total num. infracț.
la 10.000 loc.		 num. condamn.
la 100.000 loc.
2008 9.642 – – 772 2.126 986 306 385 233 175 24.788 – –
2009 9.136 – – 767 1.879 1.033 264 269 240 205 25.655 – –
2010 13.646 24 1.841 955 1.794 1.204 368 416 265 185 33.402 94 219
2011 15.060 478 1.574 1.152 1.658 1.151 291 360 216 152 35.124 99 239
2012 14.294 815 1.651 1.284 1.575 1.175 360 325 223 167 36.615 103 247
2013 15.378 1.346 2.065 1.444 1.166 1.144 349 324 215 146 38.157 107 264
2014 16.729 2.283 2.068 1.614 1.288 1.127 352 320 172 125 41.783 147 278
2015 15.363 – – 1.491 1.191 1.107 303 252 177 < 40.302 143 –
2016 16.238 – – 1.699 1.153 1.210 341 250 189 < 41.921 151 –
2017 12.154 – – 1.447 1.269 944 301 196 154 < 35.581 130 –
2018 10.411 – – 1.335 1.351 847 266 208 170 < 32.035 119 –
2019 10.378 – – 1.342 1.052 645 331 199 175 98 31.657 – –
2019 8.066 – – 1.064 895 549 254 163 169 62 26.342 – –

Numărul accidentelor rutiere în anii recenți modificare

În anul 2014 au fost înregistrate 2.564 accidente rutiere,[6] numărul acestora fiind în descreștere cu 1,6% față de anul precedent. În fiecare zi, în medie s-au produs circa 7 accidente rutiere, în urma cărora și-au pierdut viața 324 persoane, inclusiv 20 copii; paralel fiind înregistrate 3.080 de persoane traumatizate, dintre care 391 de copii.

An Numărul
accid. rutiere		 Persoane care
au decedat		 dintre care,
copii		 Persoane
traumatizate		 dintre care,
copii
2010 2.930 452 38 3.747 588
2011 2.825 433 36 3.535 622
2012 2.713 441 44 3.510 610
2013 2.605 301 21 3.220 545
2014 2.536 324 21 3.077 399
2015 2.559 300 21 3.063 384
2016 2.479 311 15 2.929 414
2017 2.641 302 14 2.993 335
2018 2.613 274 20 3.123 366
2019 – 277 17 3.031 452
2020 – 244 15 2.245 315

Interlopi renumiți modificare

  • Grigore Caramalac, alias «Bulgaru» (n. 21 martie 1965, Taraclia),[7] dat în căutare prin Interpol în 1998, fiind acuzat de estorcare de fonduri, banditism, tâlhării și furturi în proporții deosebit de mari. Pe parcursul a mai bine de un deceniu ani, de când a fost anunțat în căutare generală, Karamalak a fost reținut în repetate rânduri, în Rusia și Ucraina, dar de fiecare dată a rămas la libertate. Totodată, fiind căutat prin Interpol, el a reușit să participe la mai multe acțiuni publice, iar președintele Federației Ruse, Dmitri Medvedev, i-a acordat, în august 2008, cetățenie rusă.[8][9] În 2014 cauza penală a ajuns ilegal în Rusia, iar instanțele de acolo l-au achitat. Pe 31 octombrie 2016 a fost reluată urmărirea penală în cadrul dosarului pe numele lui Karamalak în baza mai multor capete de acuzare, fiind învinuit de un șir de infracțiuni comise la sfârșitul anilor 90 și până-n 2001, inclusiv șantaj, tentativă de omor intenționat și acțiuni de banditism.[10]
  • Petru Gîlcă, alias «Micu» (n. 17 iulie 1962, Codreanca, Strășeni) este unul dintre cei mai vechi și mai temuți lideri interlopi din Moldova, fiind prima autoritate criminală din țară încoronată drept Hoț în Lege (în 1993, la Moscova). La vârsta de 17 ani a fost condamnat la 9 ani de închisoare, iar la 35 de ani a creat brigada de racheți „Micu”, înarmată cu automate Kalașnikov, lansatoare de grenade, lunete, veste anti-glonț, măști, uniforme de polițiști și identități false. A mai avut identitățile Petru Popovici (nume anterior), Petru Sadnic (numele actual), Ion Socolov (identitate falsă). De la începutul anilor 2000 a fost de mai multe ori arestat, apoi achitat sau eliberat, după care a fugit din țară sub o altă identitate. Gruparea sa a organizat asasinarea autorităților criminale „Jeka” și „Zelionîi”.[11][12]
  • Vladimir Moscalciuc, alias «Makena» (n. 1967). Condamnat în 2002 la 15 ani de închisoare pentru un furt în proporții deosebit de mari și în 2015 condamnat la 19 ani de închisoare pentru organizarea unei grupări criminale în penitenciar și pentru șantaj.[13] Are o autoritate foarte mare printre condamnați, are influență în toate penitenciarele din țară și a reușit să-i facă pe cei din administrația penitenciarului să i se supună.[14]
  • Evghenii Grișcenco, alias „Jeka”.[11] Asasinat în februarie 2000 de gruparea lui Micu.[15][16]
  • Valeriu Rotari, alias „Zelionîi”. Asasinat în februarie 2000 de gruparea lui Micu.[17][11]
  • Ivan Gușan, alias „Patron”[11]
  • Malhaz Japaridze, alias „Malhaz”. De origine georgiană, acesta a decedat în 2008 în timp ce se afla în arest la Penitenciarul nr. 13.[18]
  • Movsar Ibraghimov, alias „Mavsar”. Originar din Republica Cecenia și stabilit cu traiul în Chișinău la sfârșitul anilor '80, din 1992 este cetățean al Republicii Moldova. Este fostul ginere al autorității lumii interlope, Valerian Rotari, alias „Zelionîi”.[19][20]
  • Veaceslav Grigoriev, alias „Șket” (n. 1966). A fost încoronat ca „hoț” în anul 1996.[21]
  • Alexei Veretco, alias „Krasavcik”. A fost omorât în aprilie 2012 într-o reglare de conturi în Codrii Orheiului.[22][23]
  • Serghei Ceban, alias ”Kitaeț”. În 2012 a primit coroana de „hoț în lege” la adunarea a peste 30 de interlopi din mai multe state, în orașul Atena, Grecia. Anterior, acesta, a fost condamnat la 13 ani de privațiune de libertate, pentru comiterea mai multor tâlhării.[24] Pe 2 noiembrie 2015 a fost extrădat din Grecia în Moldova. Potrivit Interpol, "Kitaeț" conducea grupări criminale din mai multe țări din Balcani. În Moldova, el colabora cu gruparea interlopului "Makena". În Grecia, el a fost reținut pentru crearea și administrarea unei grupări criminale.[25][26]
  • Ion Druță, alias „Vanea Pisateli”. Condamnat în 2016 la 20 de ani de închisoare pentru un triplu omor la Ialoveni, dând indicații subalternilor să-i execute pe alți trei interlopi cu care se afla în „conflict de afaceri”.[27]
  • Andrei Torcunov, alias „Andrei Turoc”[28] sau „Turcu”. A fost reținut pe 23 octombrie 2016 în localitatea Marușkino, din regiunea Moscova, Rusia, fiind bănuit de jaf. În timpul reținerii, asupra lui a fost depistată o armă și droguri. A devenit hoț în lege în 2013, dar mai târziu i-a fost retras titlul.[29]
  • Ion Lozovanu, alias „Băiatu”[28]
  • Ion Olaraș, alias „Medvedi”[28]
  • Valentin Răducan, alias „Valico”[28]
  • Oleg Bârlădean, alias „Belîi”[28]
  • Lilian Chirica, alias „Lilik”[28]
  • Ghenadie Vechiu, alias „Cliford”[28]

Referințe modificare

  1. ^ „FOTO: Mihail Aizin alias Kitaeț, condus pe ultimul drum; Zeci de oameni, printre care și Oleg Voronin, au venit la funeralii”. 
  2. ^ a b c BNS: Nivelul infracționalității în Republica Moldova în anul 2015 Accesat la 11/03/2016
  3. ^ BNS: Buletin statistic trimestrial (2/4) al Republicii Moldova Arhivat în , la Wayback Machine.
  4. ^ http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__12%20JUS__Justitie%20si%20infractionalitate%20indicatori%20revizuiti__JUS010/JUS010100rcl.px/table/tableViewLayout1/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802[nefuncțională]
  5. ^ „Publicația trimestrială "Buletin statistic în ianuarie-martie 2021" plasată pe pagina web” (PDF). BNS. 
  6. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ https://www.interpol.int/notice/search/wanted/1999-2969[nefuncțională]
  8. ^ „Bulgaru, lumea interlopă și politica”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Extrădarea lui Karamalak se amână
  10. ^ ȘTIRILE, PUBLIKA MD-AICI SUNT (), Interlopul Grigore Caramalac, alias "Bulgaru", anunţat în căutare internaţională | PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE, www.publika.md, arhivat din original la , accesat în  
  11. ^ a b c d CV-ul unui «Hoț în Lege»
  12. ^ Moldova criminala: "Hotii in lege" (în rusă), point.md 
  13. ^ „Vladimir Moscalciuc, alias „Makena", condamnat la 19 ani de închisoare”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Un reportaj despre regulile lui Makena în penitenciare și cum deținuții fac administrația să le intre în voie VIDEO”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Presupusa grupare Micu poate fi achitată, Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md,  
  16. ^ Cum erau preluate afacerile sau eliminați concurenții de pe piață acum 20 de ani - MoldStreet, www.mold-street.com 
  17. ^ Presupusa grupare Micu poate fi achitată, Stiri de ultima ora din Moldova - Ultimele stiri Timpul.md,  
  18. ^ Cererile comunicate de CtEDO Guvernului Moldovei în iunie 2010
  19. ^ „Liderul unei grupări criminale, alias „MAVSAR", reținut de poliție”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ "Obshina", legenda care continuă
  21. ^ Moldova criminala: "Hotii in lege"
  22. ^ Omorul lui Krasavcik – consecință a legăturilor poliției cu lumea interlopă
  23. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „Interlop moldovean extrădat din Grecia în Republica Moldova”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ Interlopul moldovean, alias "Kitaeț", extrădat din Grecia în Republica Moldova. Momentul reținerii pe aeroport
  26. ^ Unul dintre cei mai temuți interlopi moldoveni, alias „Kitaeț”, a fost extrădat din Grecia
  27. ^ Verdict final: 20 de ani de închisoare pentru liderul interlop „Vanea Pisateli”
  28. ^ a b c d e f g Interlopul Ion Șoltoianu îl numește frate pe procuror[nefuncțională]
  29. ^ Preașcă, Diana (), Fostul hoţ în lege „Turcu”, originar din Moldova, reţinut la Moscova//VIDEO, Moldova.org 

Vezi și modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Criminalitatea_în_Republica_Moldova&oldid=15985566