International Criminal Police Organization
INTERPOL
AbreviereICPO
MottoConnecting police for a safer world  Modificați la Wikidata
PredecesorInternational Criminal Police Commission[*][[International Criminal Police Commission |​]]  Modificați la Wikidata
Înființare7 septembrie 1923
SediuLyon, Franța
Limbi oficialeEngleza, franceza, spaniola, araba
PreședinteMireille Balestrazzi
Secretar GeneralRonald Noble
Organ principalAdunarea Generală
Afilieri195 state membre
Buget70 milioane € (2012)[1]
Personal703 (2012)[2]
interpol.int

Interpol (acronimul termenului din engleză International Criminal Police Organization) este o organizație internațională de cooperare a forțelor de poliție. Creată în 1923, organizația numără 195 de state membre. Sediul organizației este în Lyon, Franța.

Sediul Interpol din Lyon

Interpol-ul are un buget anual de aproximativ 113 milioane de euro, majoritatea fiind furnizate prin contribuții anuale ale membrilor săi în forțele de poliție din 181 de țări (începând din 2018). În 2013, Secretariatul General al Interpol-ului a angajat un personal de 756, reprezentând 100 de țări membre.[3] Actualul său secretar general este Jürgen Stock, fostul șef adjunct al Biroului Federal de Investigații Criminale al Germaniei. El l-a înlocuit pe Ronald Noble, un fost Subsecretar al Trezoreriei pentru Terorism și Inteligență Financiară al Statelor Unite, care a demisionat în noiembrie 2014 după ce a activat 14 ani.[4] Președintele actual al Interpol este Kim Jong Yang din Coreea de Sud, înlocuindu-l pe Meng Hongwei, ministrul adjunct al Securității Publice din China, care se presupune că a demisionat printr-o scrisoare poștală semnată în octombrie 2018, după detenția și dispariția sa din partea autorităților chineze privind acuzațiile de corupție.[5]

Pentru a menține Interpol-ul cât mai neutru din punct de vedere politic, statutul său interzice acestuia să întreprindă intervenții sau activități de natură politică, militară, religioasă sau rasială sau să se implice în litigii asupra unor astfel de probleme.[6] Activitatea sa se concentrează în principal pe siguranța publică și lupta împotriva crimelor transnaționale împotriva umanității, a pornografiei infantile, a criminalității informatice, a traficului de droguri, a criminalității ecologice, a genocidului, a traficului de ființe umane, a producției ilicite de droguri,[7] a încălcării drepturilor de autor, a persoanelor dispărute, traficul ilicit în opere de artă, încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, spălarea banilor, crima organizată, corupția, terorismul, crimele de război, contrabanda cu arme și criminalitatea cu guler alb.

Constituție

modificare

Rolul INTERPOL-ului este definit de dispozițiile generale ale constituției sale.[8]

Articolul 2 prevede că rolul său este:

  1. Să asigure și să promoveze cea mai largă asistență reciprocă posibilă între toate autoritățile poliției penale în limitele legilor existente în diferite țări și în spiritul Declarației Universale a Drepturilor Omului.
  2. Să stabilească și să dezvolte toate instituțiile care pot contribui efectiv la prevenirea și înlăturarea infracțiunilor de drept comun.”

Articolul 3 prevede:

„Este strict interzis ca organizația să întreprindă orice intervenție sau activități de natură politică, militară, religioasă sau rasială.”

Emblemă

modificare

Emblema actuală a Interpol a fost adoptată în 1950 și include următoarele elemente:[9]

  • globul indică activitatea la nivel mondial
  • ramurile de măsline reprezintă pacea
  • sabia reprezintă acțiunea poliției
  • cântarele înseamnă dreptate

State membre și sub-birouri

modificare

Sub-birourile sunt afișate cursiv.


Suplimentar sediului Secretariatului General din Lyon, Interpol menține câteva birouri regionale:[2]

Secretari generali și președinți

modificare
 
Ronald Noble la al 6-lea Congress Global pentru combaterea pirateriei

Secretarii generali de la înființarea organizației în 1923:

  Oskar Dressler 1923–1946
  Louis Ducloux 1946–1951
  Marcel Sicot 1951–1963
  Jean Népote 1963–1978
  André Bossard 1978–1985
  Raymond Kendall 1985–2000
  Ronald Noble 2000–present

Președinții Interpolului începând cu 1923:

  Johann Schober 1923–1932
  Franz Brandl 1932–1934
  Eugen Seydel 1934–1935
  Michael Skubl 1935–1938
  Otto Steinhäusl 1938–1940
  Reinhard Heydrich 1940–1942
  Arthur Nebe 1942–1943
  Ernst Kaltenbrunner 1943–1945
  Florent Louwage 1945–1956
  Agostinho Lourenço 1956–1960
  Richard Jackson 1960–1963
  Fjalar Jarva 1963–1964
  Firmin Franssen 1964–1968
  Paul Dickopf 1968–1972
  William Leonard Higgitt 1972–1976
  Carl Persson 1976–1980
  Jolly Bugarin 1980–1984
  John Simpson 1984–1988
  Ivan Barbot 1988–1992
  Norman Inkster 1992–1994
  Björn Eriksson 1994–1996
  Toshinori Kanemoto 1996–2000
  Jesús Espigares Mira 2000–2004
  Jackie Selebi 2004–2008
  Arturo Herrera Verdugo interimar (2008)
  Khoo Boon Hui Oct 2008–2012
  Mireille Balestrazzi Nov 2012–2016

Vezi și

modificare
  1. ^ „Financial Statements for the year ended 31 December 2012” (PDF). Interpol. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ a b „2012 Annual Report” (PDF). Interpol. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  3. ^ „Annual Report 2013” (PDF). Interpol. . p. 9. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ „Germany's Jurgen Stock new INTERPOL chief”. Sky News Australia. APP. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Russia loses Interpol presidency vote”. BBC. Accesat în . 
  6. ^ „Neutrality (Article 3 of the Constitution)”. INTERPOL. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „War crimes”. INTERPOL. Accesat în . 
  8. ^ „Constitution of the International Criminal Police Organization – INTERPOL” (PDF). INTERPOL. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ „Name and logo”. INTERPOL. Accesat în . 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Interpol