Deschide meniul principal

Cultura esperantistă reprezintă acea cultură cu caracter internațional proprie comunității esperanto. Deși ne referim la o limbă "construită", artificială, relativ tânără (a apărut oficial în 1887), vorbitorii (de fapt cunoscătorii) acesteia au dezvoltat o bogată cultură, ce se manifestă în aproape toate domeniile și care contribuie cu succes la apropierea dintre esperantiști din multe țări ale lumii.

Esperanto flag
Esperanto
Acest articol este o parte a seriei de articole despre Esperanto
Limba
Esperanto | Gramatică | Scrisori | Fonologie | Ortografie | Vocabular
Istoria
Istoria | Zamenhof | Proto-esperanto | "Unua Libro" | Declarația de la Boulogne | "Fundamento" | Prague Manifesto
Cultura și media
Cultura | Esperantist | Esperantujo | Film | Internacia Televido | La Espero | Libraries | Literatură | Muzică | Vorbitori nativi | Pop culture references | Publicații | Simboluri | Ziua Zamenhof
Organizații și servicii
Amikeca Reto | Academia de Esperanto | Kurso de Esperanto | Enciclopedia | Pasporta Servo | Plouézec Meetings | TEJO | UEA | SAT | UK | IJK
Criticism
Esperantido | Propedeutic value | Reformed | Riism | Vs. Ido | Vs. Interlingua | Vs. Novial
Subiecte asemănătoare
Limbă auxiliară | Limbă artificială | Ido | Interlingua | Novial | Volapük | Signuno | Anationalism
Wikimedia
Portal | Vikipedio | Vikivortaro | Vikicitaro | Vikifonto | Vikilibroj | Vikikomunejo | Vikispecoj

LiteraturăModificare

Literatura în esperanto a început să se formeze chiar înainte de apariția oficială a acestei limbi. Înainte de 1887 când a publicat Unua Libro, L. L. Zamenhof a început să construiască această limbă traducând diverse texte de poezie și proză.

Printre magazine culturale, putem menționa: La gazeto, Literatura foiro și La kancekliniko. Monato este un magazin de știri distribuit în peste 60 de țări.

Până în prezent s-au publicat peste 25.000 de cărți în esperanto. Catalogul Asociației Universale de Esperanto (Universala Esperanto-Asocio) [1] enumeră peste 5.800 de titluri de cărți esperantiste.

MuzicăModificare

Primele lucrări muzicale valorificau tradițiile populare ale mai multor popoare. În ultimul timp au apărut tot mai multe piese muzicale în diverse genuri moderne, cum ar fi : rock, folk, underground (electronică, hip-hop).

Film și teatruModificare

 
Celebrul intepret muzical JoMo la un festival din Anvers (2007)

În 1964, Jacques-Louis Mahé realizează primul film de lung-metraj în esperanto, intitulat Angoroj. În anul următor este produs filmul Incubus de către americani. La epoca actuală putem număra peste 20 de filme de limbă esperanto.

Muzee și biblioteciModificare

În Viena se află Muzeul Internațional Esperanto. Tot în capitala austriacă, în cadrul Bibliotecii Naționale Österreichische Nationalbibliothek, există o secțiune dedicată cărților în esperanto.[2]

Alte biblioteci în esperanto: în Aalen[3] (Germania) și la Rotterdam[4] (Olanda).

Comunitate culturalăModificare

NoteModificare

BibliografieModificare

Vezi șiModificare

Legături externeModificare