Wikipedia

Daniel Popescu (politician)

om politic, cercetător, manager, activist
Daniel Popescu
Date personale
Născut (43 de ani) Modificați la Wikidata
Câmpulung Moldovenesc, Suceava, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
cercetător
manager[*][[manager (person involved in the direction and instruction of the on-field operations of a team in Gaelic games)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Deputat al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deManuel Costescu
CircumscripțiaDiaspora
Legislaturălegislatura 2016–2020[*]​
Grup parlamentarUniunea Salvați România
Partid politicUSR  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Universitatea Națională de Apărare „Carol I”
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Nicolae Daniel Popescu (n. , Câmpulung Moldovenesc, Suceava, România) este consultant educațional și co-fondator al Asociației Bucovina Curată, un ONG care militează pentru protecția mediului și transparentizarea activității administrației publice.[1]

În legislatura 2016-2020 a fost deputat al USR pentru Circumscripția Nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării. A candidat la alegerile din 2016[1], dar a fost validat pe după ce deputatul Manuel Costescu a demisionat din Parlament. Daniel Popescu a fost vicepreședinte[2] al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională[3] și membru al Comisiei de agricultură și silvicultură[4]. Din 4 februarie 2019, a fost și vicelider al grupului parlamentar USR din Camera Deputaților[5].

Biografie

modificare

Daniel Popescu este căsătorit și are doi copii. Este originar din Câmpulung Moldovenesc, unde a studiat până la terminarea liceului. În anul 2000 a plecat la Iași, unde a absolvit Facultatea de Științe Juridice la Universitatea „Petre Andrei” și un master în studii europene, Politică și Integrare Europeană, la Centrul de Studii Europene al Universității „Alexandru Ioan Cuza”. În 2006 a fost bursier al programului “Leonardo da Vinci” în Marea Britanie, și absolvent al Programului Aspen pentru Tineri Lideri, promoția 2008. În Marea Britanie, a absolvit mai multe cursuri de specializare în domeniul educației, cercetării și managementului. În 2017 a absolvit un curs postuniversitar în domeniul securității și apărării naționale la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” din București.

Distincții

modificare

În 2015, a primit din partea Ambasadei României la Londra distincția «Diploma Ambasadorului[6]» la categoria «Comunitate Românească». Premiul i-a fost decernat pentru rolul pozitiv avut în procesul de integrare academică și profesională a românilor în societatea britanică, pentru îmbunătățirea sistemului de recunoaștere a diplomelor românești în Regatul Unit și a percepției organizațiilor și universităților britanice despre sistemul de educație românesc.

Experiență profesională

modificare

Daniel Popescu a fost manager în cadrul departamentului de cercetare al Centrului Național de Informare și Recunoaștere Academică din Marea Britanie (UK NARIC). Anterior a ocupat funcția de cercetător în educație și specialist în recunoașterea studiilor[7], în cadrului aceluiași departament. De asemenea, Daniel Popescu este și fondatorul RPRS Arhivat în , la Wayback Machine. (Rețeaua Profesioniștilor Români din Străinătate), o platformă gratuită de informare a românilor din străinătate.

O componentă a activității sale în cercetare la UK NARIC a constat în îmbunătățirea sistemului de recunoaștere a calificărilor academice și profesionale prin introducerea de noi niveluri de echivalare în Marea Britanie a calificărilor din: țările din Europa de Centrală și de Sud-Est, precum Polonia, Ungaria, România, Moldova; statele din Balcanii de Vest; țările din Caucaz; statele din Asia Centrală; și țările vorbitoare de limba franceză din Africa.

Începând cu 2011, în calitate de specialist în educație internațională, a introdus în sistemul britanic de recunoaștere și echivalare mai multe calificări profesionale românești, cum ar fi certificatele/diplomele de studii obținute în sistemul de formare profesională pentru adulți ori în sistemul național de învățământ preuniversitar, documente care dovedesc calificarea într-o meserie. Acest fapt a facilitat integrarea a zeci de mii de muncitori calificați, profesioniști sau studenți români  pe piața muncii din Marea Britanie (în special în construcții, sănătate și învățământ).

Activitate civică în Diaspora

modificare

În 2006, Daniel Popescu a ajuns în Marea Britanie ca bursier al programului "Leonardo da Vinci". Un an mai târziu, a fost angajat ca ofițer de informare în cadrul departamentului de echivalare al UK NARIC. Din 2008 a început să cunoască problemele comunităților românești de peste granițe: restricțiile pe piața muncii, exploatarea la locul de muncă, lipsa de informații necesare unei bune integrări socio-profesionale în țara gazdă, imaginea mult mult depreciată a României și românilor din străinătate ori nerecunoașterea calificărilor profesionale. Experiența sa și a altor tineri cu activitate în alte domenii a condus la crearea platformei Rețeaua Profeșionistilor Români din Străinătate Arhivat în , la Wayback Machine..

Ca activist civic, prin intermediul RPRS, a inițiat, co-organizat și/sau participat la campanii și seminarii gratuite de informare a românilor din UK (de exemplu, Londra, Glasgow, Wembley Arhivat în , la Wayback Machine.), a inițiat o rubrică de promovare a modelelor sociale și profesionale de succes din comunitațile românești de peste granițe. Platforma RPRS cuprinde materiale informative, educative și de încurajare a cresterii potențialului profesional în străinătate.[8]

Brexit

modificare

A informat activ comunitățile românești din Regatul Unit[9] după ce britanicii au votat pentru ieșirea din blocul comunitar, prin referendum-ul din 23 iunie 2016.[10] A recomandat cetățenilor români din UK să rămână informați corect și să privească speculațiile din presă cu precauție și moderație. După preluarea mandatului, a fost singurul parlamentar care a informat periodic comunitatea românească din UK despre procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

A participat la întâlniri cu membrii ai comunității românești, reprezentanți ai orgnizațiilor nonguvernamentale, ai diplomației și reprezentanți ai parlamentului britanic[11] în cadrul carora i-a asigurat pe cetățenii români că guvernul britanic le va respecta drepturile la fel ca în cazul oricărui cetățean al Uniunii Europene.

I-a încurajat pe toți românii care au intenționat să rămână în Marea Britanie după 31 decembrie 2020 (data la care s-a terminat perioada de tranziție) să facă pașii administrativi necesari pentru a obține noul tip de rezidență «EU Settlement Scheme»[12], dacă nu au încă un document de rezidență sau cetățenia britanică.[13]

Principalele realizări în Parlament, cu impact direct asupra județului Suceava

modificare
  • “Fără Penali în Funcții Publice” (Propunere legislativă privind inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției României)[14]

În perioada aprilie-august 2018, Daniel Popescu a străbătut la pas mai multe localități din județul Suceava pentru a promova campania "Fără penali în funcții publice". În județul Suceava voluntarii au strâns peste 36.000 de semnături, cele mai însemnate contribuții provenind din municipiile: Suceava (12.949), Câmpulung Moldovenesc (2.599), Fălticeni (2.125), Rădăuți (2.011), Vatra Dornei (1.561), orașul Gura Humorului (1.143).[15]

  • “Legea zonelor metropolitane 2.0” (Lege 190/2019 pentru modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a - Reteaua de localităti)

Legea permite și municipiilor de rangul II din județul Suceava (Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuți și Vatra Dornei) să își înființeze zone metropolitane. Această modificare ar putea duce la creșterea vitezei de dezvoltare a celor 89 de municipii de rang II din România, mai ales că finanțările europene din 2021 se vor adresa cu precădere acestui tip de asocieri urbane.[16]

După dezbateri ample cu apicultorii și reprezentanți ai unor asociații de apicultori din mai multe județe (în special din Suceava, Bistrița-Năsăud și Călărași)[17], am introdus următoarele modificări[18] la legea apiculturii:

- etichetarea corectă a produselor românești și interzicerea simbolurilor românești pe eticheta produselor cu altă proveniență decât cea națională;

- protecție mai mare a albinei autohtone prin finanțarea proiectelor și măsurilor în care se utilizează material genetic apicol autohton;

- programe proprii de ameliorare și înființarea de evidențe zootehnice și genealogice de către organizațiile și asociațiile acreditate de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ);

- eliminarea din lege a unor formulări ce puteau genera asupra apicultorilor abuzuri din partea unor autorități de control.[19]

DIIM ar fi avut un impact semnificativ în activitatea autorităților statului din județul Suceava față de infracțiunile contra mediului. În județul Suceava, ar fi permis identificărea unor posibile infracțiuni în proiectul construirii depozitului de deșeuri din Pojorâta (groapa de gunoi din pasul Mestecăniș) și ar fi redus tăierile ilegale de păduri. DIIM ar fi avut procurori și polițiști specializați pe infracțiuni de mediu, specialiști care să lucreze împreună cu aceștia, astfel încât să scoatem România de pe lista țărilor care nu se dedică protecției mediului, precum și prezervării și valorificării sustenabile a resurselor naturale.[21]

Direcția putea fi o investiție într-un trai mai bun și un mediu mai curat al viitoarelor generații. Am dorit să scoatem România de pe lista țărilor care nu se dedică protecției mediului, precum și prezervării și valorificării sustenabile a resurselor naturale. Inițiativa a dat curaj colegilor din parlament și parlamentul european să redepună propunerea în 2022.[22]

  • Lege 150/2020 pentru asigurarea condițiilor superioare de bunăstare a animalelor vii în timpul transportului de lungă durată în afara spațiului comunitar

Au fost aduse îmbunătăți la cadrul legislativ pentru transportul de animale vii în afara spatiului extra-comunitar. A fost un proiect transpartinic al membrilor Comisiei pentru agricultură. Au fost introduse condiții clare în care se poate efectua un asemenea transport astfel încat să nu mai vedem animale chinuite, deshidratate, înghesuite în camioane supraaglomerate, la temperaturi caniculare (35-45 grade celsius) și timpi mari de așteptare în interiorul frontierelor.[23]

  • Lege 197/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic[24]

Amendamentele depuse la Comisia de resort au fost inspirate din realitățile dezastruoase din pădurile județului natal Suceava. La elaborarea acestora au fost consultați și implicați specialiști, reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale, activiști de mediu, specialiști din mediul academic și silvicultori din sistem, în special din județul Suceava.[25]

Groapa de gunoi din Pasul Mestecăniș

modificare

Daniel Popescu a fost primul parlamentar sucevean care a prezentat în mod repetat în Parlament cazul absurd al construirii unui depozit de deșeuri în vârful unui munte, în pasul Mestecăniș.[26] Încă de la preluarea mandatului în 2017, Daniel Popescu a constituit un grup de lucru și inițiativă locală[27] cu o voce mai puternică și eficientă împotriva procedurilor de dare în funcțiune depozitului de deșeuri. Ulterior, grupul a dobândit personalitate juridică și își desfășoară activitatea în județul Suceava prin intermediul Asociației Bucovina Curată.[28]

Comisii de anchetă

modificare

Daniel Popescu a mai facut parte din Comisia parlamentară de anchetă privind situația cazurilor copiilor dispăruți (membru), Comisia parlamentară de anchetă comună pentru investigarea eventualelor nereguli și fraude semnalate în spațiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019 (secretar), și Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile și gestionarea stării de urgență.

Note

modificare
  1. ^ „Un câmpulungean stabilit în Londra, candidat al USR pentru diaspora”. Monitorul de Suceava. 
  2. ^ „Componența Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării”. Camera Deputaților. Arhivat din original la . 
  3. ^ „Componența Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”. Camera Deputaților. Arhivat din original la . 
  4. ^ „Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice”. Camera Deputaților. 
  5. ^ „Grupul parlamentar al Uniunii Salvaţi România”. Camera Deputaților. Arhivat din original la . 
  6. ^ Marcel Istrate. „Românul ajuns manager la o agenție guvernamentală britanică”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Oana Grigore. „O comunitate de români mai informată înseamnă o comunitate mai puternică”. Accesat în . 
  8. ^ Doru Ionescu. „Rețeaua Profesioniștilor Români din Străinătate”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Mesaj SCANDALOS pentru românii din Anglia”. Stiri pe Surse. 
  10. ^ „Brexit: relațiile UE-Regatul Unit”. EUR-Lex. 
  11. ^ „Românii din Marea Britanie trebuie să se pregătească pentru Brexit”. Camera Deputaților. 
  12. ^ „Apply to the EU Settlement Scheme (settled and pre-settled status)”. GOV.UK. 
  13. ^ „Marea Britanie a ieşit din UE. Deputatul Daniel Popescu îi îndeamnă pe sucevenii din UK să aplice pentru noul tip de rezidenţă”. Camera Deputaților. 
  14. ^ „Iniţiativa cetăţenească „Fără penali în funcţii publice" adoptată de Camera Deputaților”. Europa Liberă. 
  15. ^ „Deputatul USR Nicolae Daniel Popescu a participat la strângerea de semnături pentru inițiativa cetățenească „Fără penali în funcții publice”. Suceava Live. 
  16. ^ „Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi şi a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001”. Camera Deputaților. 
  17. ^ „Asociaţia Crescătorilor de Albine filiala Bistrița-Năsăud, despre problemele cu care se confruntă apicultorii! S-au făcut propuneri care vor fi incluse în noul proiect al legii Apiculturii”. Ziar de Bistrița. 
  18. ^ „Legea apiculturii, adoptată!”. Agro Info. 
  19. ^ „USR a votat pentru adoptarea proiectului care modifică şi completează legea apiculturii. Măsurile contra mierii falsificate merg la promulgare”. Camera Deputaților. 
  20. ^ „CCR: Legea pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Mediu (DNA-ul Pădurilor), neconstituţională”. LegeStart.ro. 
  21. ^ „"DNA-ul Pădurilor" a primit aviz favorabil în Comisia pentru agricultură şi silvicultură, respectiv în Comisia pentru apărare din Camera Deputaţilor”. Camera Deputaților. 
  22. ^ „USR a depus din nou proiectul privind înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu”. Forest Mania, Asociația Forestierilor din România. 
  23. ^ „Lege pentru bunastarea animalelor vii in timpul transportului in afara UE”. AgroRomania. 
  24. ^ „Modificarea Codului Silvic a fost adoptată cu 250 de voturi”. Asociația Forestierilor din România - ASFOR. 
  25. ^ „Deputatul USR sucevean Daniel Popescu: Victorie în Parlament împotriva mafiei pădurilor din județul Suceava! Noul Cod Silvic a fost adoptat!”. News Bucovina. 
  26. ^ „Deputatul Daniel Popescu despre "dosarul absurd al unei gropi de gunoi construite cu fonduri europene în pasul bucovinean Mestecăniș"”. Prompt Media. 
  27. ^ „Deputatul USR Daniel Popescu susţine desfiinţarea depozitului de deşeuri din pasul Mestecăniş”. Monitorul de Suceava. 
  28. ^ „Asociaţia Bucovina Curată a propus premierului mutarea heliportului de la Câmpulung Moldovenesc pe amplasamentul gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş”. Crai Nou. 

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Daniel_Popescu_(politician)&oldid=16226174