Deșert
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Deșertul sau pustiul este o zonă care primește foarte puține precipitații, aproximativ 250 mm pe an. Deșerturile au reputația de a susține foarte puține forme de viață deși, la o comparație mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viață din deșert sunt de cele mai multe ori variate și rămân în general ascunse pentru a-și păstra umiditatea. Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi.[1] In regiunile de deșert sunt în general diferențe mari de temperatură de la zi la noapte. Cauza lipsei de vegetație dintr-un deșert (pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile arctice lipsa căldurii necesare vieții.
Tipuri de deșerturi
modificareDeșerturi aride
modificareÎn aceste pustiuri carența de apă și pământul uscat este cauza esențială a lipsei vieții în regiune.
Deșerturi nisipoase (Erg)
modificareÎn aceste ținuturi stratul superior este alcătuit din nisip, în care predomină cuarțul, care a luat naștere prin fenomenul de eroziune datorat în special vântului, sub acțiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mișcătoare. Condițiile de viață în aceste regiuni sunt vitrege. Unul dintre deșerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia.
Deșerturi pietroase sau stâncoase (Hammada)
modificareÎn acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezultate din crăparea rocilor cauzată de diferențele mari de temperatură și de îngheț.
Deșerturi cu pietriș (Serir)
modificareIau naștere prin procesele de eroziune și depunere a materialului adus de ghețari. Astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrală (Iran).
Deșerturi de sare
modificareAu luat naștere în regiuni aride, acolo unde sarea s-a depus după evaporarea apei în care era dizolvată.
Pustiuri de gheață
modificarePustiuri de gheață pot fi întâlnite în regiunea polară sau în munții înalți unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltarea vegetației. Apa fiind sustrasă solului prin îngheț, precipitațiile cad sub formă solidă (zăpadă). Din această categorie se pot aminti regiunile polare, ca Wright Valley din Antarctida.
Cele mai mari deșerturi de pe glob
modificareNr. | suprafața (km²) | denumire | continent |
---|---|---|---|
1. | 13.200.000 | Antarctida | Antarctida |
2. | 8.700.000 | Sahara | Africa |
3. | 1.560.000 | Deșerturile Australiei | Australia |
4. | 1.300.000 | Arabia | Asia |
5. | 1.040.000 | Gobi | Asia |
6. | 900.000 | Kalahari | Africa |
7. | 330.000 | Takla Makan | Asia |
8. | 320.000 | Sonora | America de Nord |
9. | 273.000 | Karakum | Asia |
10. | 273.000 | Tharr | Asia |
Flora și fauna
modificareÎn aceste regiuni aride trăiesc plante și animale adaptate la carența de apă, ca:
Note
modificare- ^ „What is a desert?”. United States Geological Survey. Accesat în .
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- de Mineralienatlas:Wüste
- Planeta nisipurilor, 9 august 2007, Marc Ulieriu, Descoperă
- Cele mai spectaculoase deșerturi din lume Arhivat în , la Wayback Machine., 30 ianuarie 2011, Cecilia Stroe, Descoperă - Travel
- Deșertificarea, un mit?, 31 mai 2008, Anca Aldea, Jurnalul Național