Dealul Cetății - Lempeș

rezervație naturală în România
(Redirecționat de la Dealul Cetăţii Lempeș)
Dealul Cetății - Lempeș
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Dealul Cetății - Lempeș
Harta locului unde se află Dealul Cetății - Lempeș
Localizarea rezervației pe harta țării
(punctul marchează aproximativ centrul rezervației)
Harta locului unde se află Dealul Cetății - Lempeș
Harta locului unde se află Dealul Cetății - Lempeș
Localizarea rezervației în cadrul județului
(punctul marchează aproximativ centrul rezervației)
PozițiaMunții Baraolt
Județul Brașov
 România
Cel mai apropiat orașBrașov

Sânpetru (sat)
Coordonate45°44′04″N 25°38′40″E () / 45.73444°N 25.64444°E[1]
Suprafață274,50 ha
Înființare1962, declarat în 2000

Dealul Cetății - Lempeș (Dealul Cetății) este o arie protejată de interes național care corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic, datorită vegetației xerofile apărute în perioada postglaciară) situată în județul Brașov, pe teritoriile administrative ale comunelor Sânpetru și Hărman.

Localizare

modificare

Aria naturală cu o suprafață de 274,50 hectare se află în partea central-estică a Țării Bârsei (regiune etnografică și istorică din sud-estul Transilvaniei), în extremitatea estică a județului Brașov (lângă rezervația naturală Mlaștina Hărman) și este străbătută de drumul județean (DJ112A) care leagă Bodul de localitatea Hărman[2].

Descriere

modificare

Dealul Lempeș cu altitudine de 704 metri (Vârful Cetății) creat prin eroziune, este limita nordică a Porții de la Sânpetru, care compartimentează Depresiunea Brașovului. [3].

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a -zone protejate)[4] și se suprapune sitului Natura 2000 - Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman.

Aria naturală reprezintă o prelungire la sud de Olt a masivului Baraolt, alcătuită din roci sedimentare, calcare, conglomerate și gresii atribuite cretacicului, ce adăpostește o mare diversitate de floră și faună specifică Țării Bârsei[5].

Biodiversitate

modificare

Rezervația dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri de fag, păduri de fag și carpen, păduri dacice de stejar și carpen și habitate cu vegetație de silvostepă eurosiberiană cu specii de stejar.

 
Salbă moale (Euonymus europaeus)

Floră și faună

modificare

Flora este constituită din arbori cu specii de: stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), o subspecie de tei pucios (Tilia parvifolia), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), pin negru (Pinus nigra) și arbusti cu exemplare de: păducel (Crataegus monogyna), mojdrean (Fraxinus ornus), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), salbă moale (Euonymus europaeus) sau porumbar (Prunus spinosa).

 
Rușcuță de primăvară (Adonis vernalis)

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante, astfel: în zonele împădurite specii vegetale de stepă, păiușuri și rogozuri (plante xerofile) în luminișuri și tufărișuri și rarități floristice în zonele de pajiște.

Din varietatea vegetală aflată în arealul rezervației naturale pot fi amintite specii floristice de: rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), capul-șarpelui (Echium rubrum), stânjenei cu subspecii de Iris hungarica și Iris caespitosa, zambilă-sălbatică (Hyacinthela leucophaea), năgară (Stipa capillata)[6], colilie (Stipa pulcherrima), jaleș-de-câmp (Stachys recta), specia de graminee Koeleria gracilis (familia Poaceae), păiuș cu specii de Festuca rupicola (iarba calului) și Festuca valesiaca[7].

Fauna este reprezentată de: mamifere cu specii de cerb (Cervus elaphus), urs, căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), pisică sălbatică (Felis silvestris), veveriță (Sciurus caloninensis); păsări: șorecar comun (Buteo buteo), corb (Corvus corax), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), mierlă (Turdus merula), dumbrăveancă (Coracias garrulus), pupăză (Upupa epops), măcăleandru (Etithacus rublecula); reptile, amfibieni și insecte[8].

Căi de acces

modificare

Obiective turistice

modificare

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii naturale protejate), astfel:

 
Biserica Evanghelică din Sânpetru

Vezi și

modificare
  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Dealul Cetatii - Lempes (general information); accesat la 9 februarie 2013
  2. ^ Protectedplanet.net - Dealul Cetății - Lempeș - delimitarea ariei protejate
  3. ^ Primăria Hărman - rezervații naturale
  4. ^ Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 9 februarie 2013
  5. ^ „Sânpetru - Dealul Cetății Lempeș”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Specia ierboasă de Stipa capillata este cunoscută în unele zone și sub denumirea de bucșău
  7. ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 9 februarie 2013
  8. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Dealul Cetății Lempeș - Mlaștina Hărman[nefuncțională]; accesat la 9 februarie 2013
  9. ^ Tarabarsei.eu - Legendele Țării Bârsei - Biserica Evanghelică din Sânpetru; accesat la 9 februarie 2013
  10. ^ Tarabarsei.eu - Legendele Țării Bârsei - Biserica Evanghelică Bod; accesat la 9 februarie 2013