Dealul Corni (Subcarpații Moldovei)
| Dealul Corni (Bodești) | |
 Culmea dealului | |
| Altitudine | 603 m |
|---|---|
| Localizare | Anticlinoriul Culmii Pleșului (județul Neamț) din Subcarpații Moldovei |
| Coordonate | 47°5′3.44″N 26°25′2.83″E / 47.0842889°N 26.4174528°E |
| Vârsta | Miocen |
| Tip | Culme deluroasă subcarpatică |
| Localizare pe hartă | |
  Dealul Corni (Subcarpații Moldovei) (România) | |
Modifică date / text  | |
Dealul Corni sau Dealul Bodești[1] (603 m altitudinea maximă[2][3]) este o structură anticlinală ce face parte din unitatea de orogen situată pe flancul exterior al Carpaților Orientali - Subcarpații Moldovei.[4]
- Delimitare
Face parte din anticlinoriul Culmii Pleșului (format din Culmea Pleșu (911 m), Dealul Boiștea (Budaru), Dealul Corni (Bodești), Dealul Chicera, Dealul Runc și Glacisul Moldoveni).[5] Se află în segmentul central al laturii externe a Subcarpaților Moldovei, segment cu un profil mai calm decât cel nordic (Culmea Pleșului) și decât cel sudic (Pietricica Bacăului) și mai coborât cu circa 200 m.[6] Este situat între Munții Stânișoarei la vest – de care este despărțit de Șaua Bălțătești, Depresiunea Cracău-Bistrița la sud, Dealul Chicera la sud-est, valea Moldovei la est, Depresiunea Neamțului la nord-est și Dealul Boiștea (Budaru) la nord – (de care este despărțit de către Râul Topolița).
Este flancat – ca și căi de comunicație de către DN15C la est (pe porțiunea Bodești–Crăcăoani) și de DJ208G și DJ155I (pe porțiunea Dragomirești – Războienii de Jos – Petricani) spre est și nord.[7]
- Structură
Dealul este un rest al Piemontului Moldav, dezvoltat în sarmațian și distrus de către înălțarea Subcarpaților și a Podișului Moldovenesc[2], fiind format în acumulări fluvio-deltaice ale paleo-rețelei de râuri[6]. Acumulările aparțin aparțin actual subunității piemontane a Podișului Moldovei.[4] Dealul se diferențiază mai puțin clar, într-o zonă în care limita față de subunitatea respectivă trebuie urmărită la baza flancului vestic al al acestuia, în absența unor structuri cutate anticlinale ale molasei din avanfosă[4]
Vegetația aparține etajului pădurilor de foioase, subetajul fagului.[8]
- Obiective locale de interes
Referințe
modificare- ^ Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Posea (2005), p. 172
- ^ a b Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Posea (2005), p. 134
- ^ Geografia Fizică a României Posea (2006), p. 84
- ^ a b c Geografia Carpaților și Subcarpaților, Ungureanu (2004), Partea a III-a Subcarpații, 1.1.2. Limitele spațiale
- ^ Geografia Fizică a României Posea (2006), p. 105, 206, 429
- ^ a b Geografia Carpaților și Subcarpaților, Ungureanu (2004), Partea a III-a Subcarpații, 2.1. Subcarpații Moldovei
- ^ România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
- ^ Plan județean de gestionare a deșeurilor Județul Neamț Arhivat în , la Wayback Machine., Consiliul Județean Neamț și Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, p.36, accesat 18 occtombrie 2014
Bibliografie
modificare- Geografia Fizică a României Partea I, Grigore Posea, Editura Fundației România de Mâine, 2006, ISBN 978-973-725-712-3
- Geografia Carpaților și Subcarpaților, Prof. univ. dr. Irina Ungureanu, Secția Istorie-Geografie, Facultatea de Istorie, Universitatea Al.I.Cuza, Iași, 2004
- Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Grigore Posea. Ediția a II-a – București, Editura Fundației România de Mâine, 2005, ISBN 973-725-213-6
