Defecație

Defecația (din latină defaecatio = curățire, purificare, de la defaecare = a curăți) este un act reflex motor voluntar, extrem de complex, la nivelul regiunii terminale sigmoidorectale a colonului distal care are ca rezultat eliminarea rectală prin anus a materiilor fecale. Acest act este coordonat de centri medulari și controlat cortical.

La adulți, defecația apare în mod regulat de 1-3 ori pe zi și în mod voluntar; defecația poate fi inhibată dacă circumstanțele sociale nu permit realizarea ei. La sugari, controlul voluntar al sfincterului extern lipsește, defecația apărând automat ca un răspuns reflex la prezența fecalelor în rect.

Vacă care defechează

Rectul are un aparat sfincterian propriu format din sfincterul anal intern și sfincterul anal extern (striat) cu o inervație complexă, prin care se reglează, pe de o parte, continența fecală (reținerea scaunelor și a gazelor intestinale, chiar și în condiții deosebite - diaree, efort fizic, lipsa toaletei) și pe de alta, evacuarea materiilor fecale din rect, prin actul defecației.

Sfincterul anal intern, involuntar, este un mușchi neted, dispus circular în peretele intern al anusului; el este inervat de fibre parasimpatice (nervii splanhnici pelvini) cu originea în măduva sacrală S₂-S₄ (centrul sacral parasimpatic al defecației) care relaxează sfincterul anal intern și de fibre simpatice (nervii hipogastrici) ce își au originea în măduva lombară L₂-L₄ (centru inhibitor lombar al defecației) și determină contracția sfincterului intern.

Sfincterul anal extern, voluntar, este format din fibre musculare striate, care înconjoară sfincterul intern și se extinde distal de acesta, fiind sub control nervos somatic și, prin urmare, se află sub control voluntar, conștient; inervația lui este dată de nervii rectali inferiori, ramuri din nervul rușinos (pudendal), format de fibre din ramurile anterioare S₂-S₄ ale nervilor spinali sacrați; relaxarea sfincterului anal extern permite expulsia materiilor fecale.

Tulburări de defecație

Vezi și fecalom.

Bibliografie

• Ioan Haulică. Fiziologie umană. Ed. a 3-a, revizuită și adăugită. București: Editura Medicală, 2007.
• I. Baciu. Fiziologie. Ediția a II-a revizuită. Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977
• I. C. Voiculescu, I. C. Petricu. Anatomia și fiziologia omului. Editura Medicală, București, 1971
• Arthur C. Guyton, John E. Hall. Tratat de fiziologie a omului. Ed. a 11-a. Editura Medicala Callisto, București, 2007
• Arthur C. Guyton. Fiziologie (Fiziologia umană și mecanismele bolilor). Editura Medicală Amaltea, București, 1997.
• Chapitre 5. Rectum-Canal anal. Les fondamentaux de la pathologie digestive. CDU-HGE - Editions Elesevier-Masson. 2014
• S. Gallas, A.-M. Leroi. Physiologie de la défécation. Pelvi-Périnéologie (2010) 5:166-170^{[nefuncțională]}
• Meunier Patrickts. "Physiologie de la continence fécale et de la défécation: manométrie ano-rectale chez l'adulte." Proctologie. Paris: ESTEM/AUPELF (1996): 115-140. Arhivat în 1 aprilie 2016, la Wayback Machine.
• François Haffner. Guide de l'incontinence anale. Association nationale spina bifida et handicaps associes (A.S.B.H.). 2006 Arhivat în 8 octombrie 2013, la Wayback Machine.
• Patrice David. Interet d'un bilan diagnostique complet chez les patients présentant une dyschésie ano-rectale: résultats des examens morphologiques et fonctionnels et suivi à un an. Thèse pour obtenir le grade de Docteur en Médecine. Université Henri Poincaré, Nancy 1. 16 septembre 2009
• Bouzayd Mounia. Manometrie ano-rectale chez l’enfant (Apropos de 98 cas). These pour l'obtention du Doctorat en Medecine. Universite Sidi Mohammed Ben Abdellah. 2012 Arhivat în 26 martie 2016, la Wayback Machine.

Legături externe

• D. Soudan. Physiologie de la continence et de la defecation. Proktos.com Arhivat în 4 aprilie 2016, la Wayback Machine.
• Defecation. Encyclopædia Britannica