Sfincterul anal intern

Detalii
Sfincterul anal intern
Secțiune coronală prin canalul anal B. Cavitatea vezicii urinare V. D. Canal deferent S. V. Veziculă seminală R. Rect A. C. Canal anal L. A. Mușchiul ridicător al anusului I. S. Sfincterul anal intern E. S. Sfincterul anal extern
Secțiune coronală prin rect și canalul anal
Latină	Musculus sphincter ani internus
Acțiune	Menține canalul și orificiul anal închise, ajută la expulzarea fecalelor
Resurse externe
Gray's	p.426
TA	A05.7.05.011
FMA	15710
Termeni anatomici ai mușchilor^⁠(en)^[traduceți]

Sfincterul anal intern este un inel muscular neted care înconjoară aproximativ 2,5–4 cm din canalul anal. Marginea sa inferioară este în contact cu porțiunea subcutanată a sfincterului anal extern de care este separată prin pectenul anal, o depresiune circulară și puțin adâncă.^[1] Sfincterul anal intern este inervat de nervi simpatici cu originea în segmentul L5 al coloanei vertebrale.^[2]

Acțiuni modificare

Sfincterul anal intern este responsabil pentru menținerea presiunii anale de repaus, dar atât sfincterul anal extern, cât și mușchiul puborectal se contractă activ și, prin urmare, măresc presiunea anală în situații de urgență fecală.^[3] Sfincterul anal intern este contractat tonic și generează 85% din presiunea de repaus, menținând canalul anal închis.^[4] Stimularea mecanoreceptorilor din peretele rectal și colonul sigmoid activează neuronii inhibitori intramurali, ducând la relaxarea sfincterului anal intern, proces numit reflex anorectal de inhibiție.^[4] Acesta are loc la prezența scaunului sau gazului în canalul anal.

Note modificare

^ Sorin Bolintineanu; et al. (2018). Anatomia omului (PDF). III: Cavitatea abdomino-pelvină. Timișoara: Editura „Victor Babeș”. p. 31. ISBN 978-606-786-090-0. Arhivat din original (PDF) la 7 iunie 2019. Accesat în 7 iunie 2019.
^ en Michael S. Baggish, Mickey M. Karram (2011). „Introduction to Pelvic Anatomy”. Atlas of Pelvic Anatomy and Gynecologic Surgery (ed. a 3-a). Elsevier Saunders. p. 66. ISBN 978-1-4160-5909-7.
^ en U. M. Peschers, J. O. L. DeLancey (2002). „Anatomy”. În J. Laycock, J. Haslam. Therapeutic Management of Incontinence and Pelvic Pain: Pelvic Organ Disorders. Springer. pp. 9–10. ISBN 1-85233-224-7.
^ ^a ^b en Stefano Guandalini, ed. (2004). „Normal anatomy and physiology of anorectal function”. Textbook of Pediatric Gastroenterology and Nutrition. Taylor & Francis. p. 249. ISBN 0-203-64045-4.

[1] Sorin Bolintineanu; et al. (2018). Anatomia omului (PDF). III: Cavitatea abdomino-pelvină. Timișoara: Editura „Victor Babeș”. p. 31. ISBN 978-606-786-090-0. Arhivat din original (PDF) la 7 iunie 2019. Accesat în 7 iunie 2019.

[2] Michael S. Baggish, Mickey M. Karram (2011). „Introduction to Pelvic Anatomy”. Atlas of Pelvic Anatomy and Gynecologic Surgery (ed. a 3-a). Elsevier Saunders. p. 66. ISBN 978-1-4160-5909-7.

[3] U. M. Peschers, J. O. L. DeLancey (2002). „Anatomy”. În J. Laycock, J. Haslam. Therapeutic Management of Incontinence and Pelvic Pain: Pelvic Organ Disorders. Springer. pp. 9–10. ISBN 1-85233-224-7.

[guandalini-4] Stefano Guandalini, ed. (2004). „Normal anatomy and physiology of anorectal function”. Textbook of Pediatric Gastroenterology and Nutrition. Taylor & Francis. p. 249. ISBN 0-203-64045-4.

[1]

[2]

[3]

[4]