Didona
Apariții
Apariții înEneida
Dido și Aeneas
Les Troyens[*][[Les Troyens (opera by Hector Berlioz)|​]]
Didone[*][[Didone (opera by Francesco Cavalli)|​]]
Didon[*][[Didon (1693 opera by Henri Desmarets)|​]]
Didone abbandonata[*][[Didone abbandonata (opera by Giuseppe Sarti (1762))|​]]
Didone abbandonata[*][[Didone abbandonata (opera by Niccolò Piccinni)|​]]
Divina Comedie
Civilization V[*]  Modificați la Wikidata
Profil
Sexulfemeie[*][1][2]  Modificați la Wikidata
Ocupațieconducător[*]  Modificați la Wikidata
Relații
PărințiMattan I[*][[Mattan I (king of Tyre)|​]]  Modificați la Wikidata
Soț sau soțieSychaeus[*][[Sychaeus (husband of Queen Dido, according to Virgil)|​]][3]
Acerbas[*][[Acerbas (priest from Roman mythology)|​]][4]  Modificați la Wikidata

Didona (numită și Elissa) a fost, conform legendei, întemeietoarea cetății Carthago (Cartagina, în Tunisia de azi).

Didona, numită și Elissa, a fost o prințesă de origine feniciană, fiica unui rege tirian și soră cu Pygmalion. La moartea tatălui lor cei doi frați i-au moștenit tronul. Dido s-a căsătorit cu un înalt dregător și preot al lui Heracles, pe nume Sichaeus. Ca să pună mâna pe bogățiile acestuia, Pygmalion l-a asasinat. Nu și-a putut atinge însă scopul, pentru că Didona a încărcat într-ascuns averea lui Sichaeus pe mai multe corăbii și a fugit pe mare, împreună cu alți numeroși fenicieni, care au urmat-o. Ajunși pe coasta Africii, fugarii au cerut adăpost localnicilor. Aceștia le-au făgăduit în dar un petic de pământ, cât vor putea cuprinde cu o piele de taur. Tăind pielea în fâșii foarte subțiri, Didona a reușit să încercuiască o întindere atât de mare de pământ, încât a ridicat pe locul acela o cetate. Prosperitatea noii așezări a atras însă privirile invidioase ale celor din jur. Iarbas, un rege vecin, i-a cerut mâna Didonei, amenințând cu război cetatea, în cazul în care ar fi fost refuzat. Credincioasă memoriei primului ei soț și ca să-și scape supușii de urgia războiului, Didona și-a înălțat singură un rug funerar și s-a sinucis, arzând în flăcări.

După o altă versiune (Eneida lui Vergiliu), Didona s-ar fi îndrăgostit de Aeneas, care în drumul lui spre Italia ar fi poposit pe țărmurile Cartaginei. Iubită și ulterior părăsită de erou, ea s-a sinucis. În Eneida, Didona are și o soră, Anna (devenită ulterior nimfă și nemuritoare, sub numele de Anna Perenna).

  1. ^ http://www.bbc.co.uk/arts/yourpaintings/paintings/the-death-of-dido-205124  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ The Death Of Dido (în engleză), Art UK, accesat în  
  3. ^ RSKD / Dido[*][[RSKD / Dido (dictionary entry)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ https://biography.wikireading.ru/42548  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Bibliografie

modificare
  • Anca Balaci, Mic dicționar mitologic greco-roman, Editura Științifică, București, 1966.