Dimitrie Florescu

Dimitrie Florescu, cunoscut și ca D.G. Florescu (n. 1827 — d. 1875), a fost un compozitor și cântăreț^[1] român.

A jucat un rol important la fondarea Conservatorului din București. S-a afirmat ca unul dintre primii autori români de muzică ușoară (romanțe,^[2] cântece patriotice). Poate cea mai cunoscută compoziție a sa este romanța „Steluța”,^[3] pe versuri de Vasile Alecsandri^[4] (în traducerea lui Clavel pentru ediția franceză a partiturii, tipărită de Constantin Gebauer). Titlurile altor romanțe: „Te aștept, iubite” (1880), „Te iubesc” ș.a.

Dimitrie este fratele Alexandrei (Luxița) Florescu, iubita istoricului Nicolae Bălcescu și mama singurului copil al acestuia, criticul literar Bonifaciu Florescu.^[3] (Pentru alte rudenii, vezi articolul Familia Florescu.)

Referințe modificare

^ Odobescu, Alexandru. „Junimea română din Paris pe la 1852”, în Opere complete, vol II, Editura Minerva, București, 1908, pag. 246
^ Artele la 1848 – pictura, arhitectura, muzica, articol publicat pe site-ul Scribd
^ ^a ^b Pandea, Adrian. „Radu R. Florescu: Despre legendă și adevăr Arhivat în 24 octombrie 2018, la Wayback Machine.”, articol publicat în revista Lumea militară (nr. 1/2004)
^ „Cele mai frumoase romanțe de ieri și de azi” (1983). Supliment al revistei Muzica, București. Pag. 71

Legături externe modificare

Partituri de Dimitrie G. Florescu, la The International Music Score Library Project (IMSLP)

[odobescu-1] Odobescu, Alexandru. „Junimea română din Paris pe la 1852”, în Opere complete, vol II, Editura Minerva, București, 1908, pag. 246

[arte-1848-2] Artele la 1848 – pictura, arhitectura, muzica, articol publicat pe site-ul Scribd

[lumea-mil-3] Pandea, Adrian. „Radu R. Florescu: Despre legendă și adevăr Arhivat în 24 octombrie 2018, la Wayback Machine.”, articol publicat în revista Lumea militară (nr. 1/2004)

[romante-71-4] „Cele mai frumoase romanțe de ieri și de azi” (1983). Supliment al revistei Muzica, București. Pag. 71

[1]

[2]

[3]

[4]