Discuție:Aruncuta, Cluj

	Articolul Aruncuta, Cluj este un subiect de care se ocupă Proiectul Localitățile din România, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre localitățile din România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Medie	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță.

Avertisment imagine

Următoarele imagini au fost șterse de la Commons sau au fost marcate spre ștergere. Vă rugăm se eliminați din articol legăturile la această imagine. Dacă doriți, puteți lua parte la discuția din Wikipedia commons. Mesaj generat automat de CommonsTicker.

• Siebrand șters Image:Red_pog2.svg: : dupe Image:Red pog.svg;

-- CommonsTicker 10 iunie 2008 01:42 (EEST)

Un utilizator (TARE GHEORGHE) a vandalifzat articolul (șters în întregime) și a pus în loc textul de mai jos, scris numai cu majuscule. L-am modificat și l-am adus aici spre discuție: --Miehs 25 iulie 2008 12:47 (EEST)

PRIMA ATESTARE A LOCALITATII ARUNCUTA 1346 noiembrie 18, Turda Noi, Ștefan, voievodul Transilvaniei si comite de Solnoc, prin cuprinsul celor de fata dam de stire si facem cunoscut tuturor carora se cuvine ,ca infatisindu-se insusi inaintea noastra, Mihail, fiul lui Petru, fiul lui Medjes de Band, pe de-o parte, iar pe de alta parte magistrul Toma, fiul lui Dionisie de Reghin, acel Mihail, fiul lui Petru ne-a facut cunoscut si ne-a spus prin viu grai ca magistrul Toma, fiul lui Dionisie l-a despagubit pe deplin pentru pustiirea mosiilor sale Chimitelnic si Budiul aflatoare in comitatul Turda si Aruncuta /arankuth/ din comitatul Cojocna, pe cind traia inca sus-zisul Petru, fiul lui Medjes, tatal sau. Drept aceea el il declarase si l-a declarat in fata noastra pe sus zisul magistrul Ștefan, fiul lui Dionisie, dezlegat de orice raspundere cu privire la pustiirea mosiilor de mai sus. Dat in Turda, la octavele sarbatorii fericitului Martin marturisitorul, in anul Domnului o mie trei sute patruzeci si sase. dir.,seria c. transilvania,veacul 14 ,vol.4 {1341-1350},bucuresti,nr.471.editura academiei rpr,1955,pag.323.

Referințe

N-am reușit să găsesc nimic despre „NeigenbauerI, Dacien” (carte citată ca referință). Unde a fost publicată și când? Despre "Hampel I, Bronzkor, II,": care este editura, când a fost publicată, în ce limbă? La fel, apare următoarea referință "cf. Kurt Horedt {n.30.03.1914 ,Sibiu - d.19.12.1991,Munchen}, op. cit, p. 63, fig. 14/9, 10", dar n-am reușit să găsesc ce fel de operă a fost citată.--Mycomp (discuție) 1 noiembrie 2009 02:12 (EET)

Buna ziua D-le Mycomp

Pentru un raspuns partial va prezint citatul de mai jos din "Asezarile rurale din Dacia romana intracarpatica ",autor Dumitru Popa ,Editura economica , anul 2002 si care apare ca sursa bibliografica la pozitia 25 {aici se face trimitere la sursa citata , pe care am precizat-o si eu in material }. Se observa ca problema pusa in discutie de dvs. are nu doar o singura sursa { Neigebaur} ci se regaseste tratata de mai multi autori { inclusiv M.Barbulescu si desigur Dumitru Popa }.

" 36. ARUNCUTA, jud. Cluj (S. IX)

În partea de hotar numită „Cremeniș“, „Câmpiște“ și „Râtu Jii“, pe valea Colcer, s-au descoperit în anii 1846-1848, un capitel, cărămizi cu ștampila legiunii V Macedonica, țigle, fragmente ceramice și un inel de aur. Descoperirile ar putea indica o așezare rurală sau numai o villa rustica.

Neigebaur, Dacien, p. 222; Gooss, Chronik, p. 65; K. Torma, Limes, p. 19; Marțian, Repertoriu, p. 7, 31; M. Bărbulescu, LegVM, p. 50; RepCj, p. 37-38, nr. 1."

Pentru celelalte subpuncte voi revenii . Oricum sursele de mai sus se regasesc in bibliografia mentionata in materialul despre Aruncuta , la mai multe pozitii bibliografice , pe care le voi selecta si prezenta ulterior , functie de timpul disponibil . Oricum , multumesc pentru observatiile dvs. , care sunt justificate si se impun a fi clarificate ! Cu stimă ,Gh.Tare , 01.11.2009

Bună ziua, d-le Gh. Tare,

Mulțumesc pentru răspuns. Am găsit între timp că numele corect este „Neigebauer” (prenumele fiind Johann Daniel Ferdinand), iar lucrarea „Dacien” a fost publicată în 1851. În articol numele este scris diferit, de aceea n-am reușit să-l găsesc imediat.

Re. Kurt Horedt: eu mă refeream la faptul că în articol scrie la câteva referințe în dreptul numelui lui „op. cit.” fără ca numele vreunei opere de-a lui să fi fost citată mai sus undeva în articol. Dacă nu scrie titlul operei undeva mai sus în articol, „op. cit.” nu lămurește nimic.

Bună ziua D-le Mycomp ,

Multumesc pentru bunavoința si intelepciunea de care ați dat dovada , insa pe moment calculatorul nu-mi functioneaza bine {posibil sa fie virusat} astfel ca nu am putut accesa { pentru a fi prezentat} decit partial materialul bibliografic folosit la problemele legate de descoperirile arheologice , autorii acestora si sursa . Pentru mine problema pusa in discutie de dvs.ramine in continuare de actualitate ! Voi revenii ! Cealaltă problemă , cu datele statistice , v-am spus ca aveți dreptate , insa democratia - chiar si cea "originala " presupune ,vorba dvs. sa { mai }auzim si alte pareri... Multă sănătate si numai bine , Gh.Tare

P.S. Fisa despre Aruncuta din " Repertoriul arheologic ..."

Informații despre SIT Localizează pe harta României Cod RAN 59675.01 cod LMI 2004 CJ-I-s-B-06947 Nume Situl arheologic de la Aruncuta - "Cremeniș" Județ Cluj Unitate administrativa SUATU Localitate Aruncuta Punct Cremeniș, Cânepiște, Râtu Oii Categorie locuire civilă Tip așezare Data ultimei modificări a fișei 30.10.2007

Descoperiri în cadrul sitului: Categorie/ Tip Epoca (Datare) Cultura/ Faza culturală Descriere/ Observații cod LMI Așezare Epoca bronzului Coțofeni CJ-I-m-B-06947.02 Locuire Epoca romană CJ-I-m-B-06947.01

Bibliografie 1. DMASI, Proiectul Listei Monumentelor Istorice, 1991, [Proiect LMI] (sursă de sit) 2. Lista Monumentelor Istorice, MO nr. 646 bis /16/07/2004, Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/ 2004, vol., 2004, poz. 60-62, p. 819, [Ordin MCC] (sursă de sit)

Completare la bibliografia citată

Acesta este conținutul din memoria cache de la Google pentru http://www.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-Index/sel.asp?Lang=EN&nr=13&NrSel=0&IDRap=4681. Este un instantaneu al paginii, așa cum arăta ea în 25 Oct 2009 18:46:31 GMT. Este posibil ca pagina curentă să se fi modificat între timp. Aflați mai multe

Versiune completăSunt evidențiați următorii termeni de căutare: aranykut cIMeC Home Page Back to selection 'ARCHAEOLOGICAL REPERTORY OF ROMANIA' Archive Of The 'Vasile Parvan' Institute Of Archaeology - Site Location Index - page 13 -

---

The complete list of the localities (2107 localities)

Locality County Repertory location Epoch Repertory files On the map ..............................................................

Aruncuța, com. Suatu Cluj Aruncuța, com. Suatu, jud. Cluj bronz final; epoca romană 1 Map it

Aruncuța, com./oraș Suatu (denumire repertoriu: Aruncuța sau Aranykút, com. Suatu, jud. Cluj)

Punct 1. Neprecizat

Tip sit: neprecizat Descoperiri: 1.0.0.1 seceră - din bronz, cu buton; datare repertoriu: bronz final; MAC 1.0.0.2 celt - din bronz, cu plisc și cu corpul de secțiune ovală; datare repertoriu: bronz final; MAC 1.0.0.3 ceramică - fragment de picior de vas; datare repertoriu: bronz final; MAC

Bibliografie: 1. Hampel I., Bronzkor, II, p.5 2. Posta, B, Útmutató, p.15 3. Marțian I., Rep, p.31 4. Roska M., Rep, p.27, nr. 103

Punct 2. În hotarele "Cremeniș" și la "Cânepiștile de la Râtul Jii" Tip sit: așezare Descoperiri: 2.1 așezare - O așezare de mici dimensiuni. Pretinsa inscripție latină "COL TRAIANA VI "(CIL III, nr. 51) care s-ar fi descoperit la Aruncuța, unde se afla "Coloania sexta", cum se credea în secolele XVIII-XIX, a luat naștere din confuzia cu o inscripție falsă, plasată la Cluj de Lazius (secolul XVI) și din apropierea numelui (făcută de Tröster) numelui "Aque vivae" cu actualul Aranykut.;datare repertoriu: epoca romană

2.1.0.1 capitel - de coloană;datare repertoriu: epoca romană 2.1.0.2 cărămidă - mai multe exemplare cu ștampila L(egio) V M(aced); datare repertoriu: epoca romană 2.1.0.3 inel - din aur;datare repertoriu: epoca romană 2.1.0.4 țiglă;datare repertoriu: epoca romană 2.1.0.5 ceramică; datare repertoriu: epoca romană Bibliografie: 1. Marțian I., Rep, p.31 2. Neigebauer, J., Dacien, p.222 3. Ackner J., JCC, 1856, p.30 4. Ackner J., JCC, II, 1857, p.73 5. Goos, C., Chronik, p.65 6. , Erd.Múz., V, 1878, p.244 7. Torma, K., Limes, p.19 8. Bielz E., JSKV, XVIII, 1898, p.67 ....................................

Gh.Tare ,20.11.2009

Date statistice

Consider că articolul are mult prea multe date statistice. Cf. Ce nu este Wikipedia aceste date nu-și au locul într-un articol Wikipedia (eventual pot fi publicate la Wikisursă).--Mycomp (discuție) 1 noiembrie 2009 05:38 (EET)

Probabil aveti dreptate

Intrucit vorbim despre o localitate dacica ,locuita preponderent de români chiar si in perioadele mai dificile ale istoriei am considerat ca orice informatii statistice ne ajuta sa reconstituim trecutul satului romanesc din Transilvania , mai ales ca putine localitati pot prezenta astfel de situatii analitice . Chiar daca le-am inclus in material , acestea pot fi obositoare si se impun ierarhizate si pastrate doar cele care prezinta o importanta mai mare . De altfel , zic eu , este o munca mai usoara aceea de a taia dintr-un articol decit completarea acestuia . Eu ma consider o fire disciplinata si nu ma supar daca cineva , cu mai mai multa experienta in materiale Wikipedia , face putina ordine si in datele statistice prezentate de mine . Cu stima ,Gh.Tare ,01.11.2009.

Afirmația mea că articolul are prea multe date statistice este o părere pur personală. Poate că alți utilizatori consideră că toate datele prezentate sunt oportune. Să mai așteptăm și alte păreri. Dar ca sugestie: există „Wikisursă” unde se pot introduce astfel de date. Apoi se poate face o mențiune/legătură în articol pentru cei care vor să citească date statistice suplimentare. Vă doresc numai bine.--Mycomp (discuție) 3 noiembrie 2009 14:12 (EET)

Opinii

Va salut d-le Tare Ghe! Vreau sa exprim o opinie la capitolul "Evoluție demografică, statistici edilitare, economice și culturale". Acest capitol este cam amestecat in informatiile pe care ofera. Se cam amesteca in devalmasie datele demografice, cu edilitarele si cu economia. Dupa mine ar trebui restructurat in subcapitole: Demografie(numai demografie comparativa), edilitare(comparativ), economie si culturale. Daca nu faceti acest lucru este destul de complicat de a mentine interesul cititorului care cauta date demografice si care vede ca trebuie sa sara peste pasaje edilitare ptr a face o comparatie sau o analiza. E destul de dificil de citit capitolul. In alta ordine de idei, sunt de parere ca nu datele statistice prea multe sunt o problema, cum zice Mycomp, ci modul de prezentare a lor. Daca doriti, va pot ajuta in executarea de grafice de analiza comparativa care sa sintetizeze o gramada de texte cu cifre. Una este expunerea in text si alta este expunerea vizuala in care nu se citesc cifre ci intelegi tendinte. Va urez numai bine si cu ocazia sarbatorilor de iarna, un nou an fericit si lipsit de crize economice. --Asybaris ^aport 22 decembrie 2009 19:29 (EET)

Orice propunere este bine primită !

Stimate D-le Asybaris ,

Vreau să vă mulțumesc pentru observațiile dvs.pertinente . Aveti dreptate , capitolul este greoi pentru cititorul de rind , si nu numai , fiindcă prezintă evolutia anumitor indicatori in devălmăsie , cum bine v-ati exprimat dvs. Dupa sărbătorile de iarnă o sa pregătesc o noua variantă [ pe subcapitole } , prin gruparea informatiilor statistice , dupa anumite caracteristici mai semnificative . Desigur ca materialele Wikipedia sunt rodul muncii in echipă și ideea dvs. cu prezentarea grafică a anumitor tendințe { cum ar fi evoluția demografica și structura pe virste si sexe ,etc } este excelentă. Pe masură ce voi progresa în sintetizarea datelor o sa apelez la bunavointă dvs. Vă mulțumesc pentru obsrvații și pentru urări . Și eu vă doresc sarbatori fericite și multă liniște sufletească dvs. și celor dragi !

P.S . Felicitări [înca o dată } pentru " Harta Iosefină a Transilvaniei " { este extraordinară prin multitudinea de informatii ce pot fi obținute din analiza acesteia . Harta ne reîntoarce în timp , alături de străbunici , cu emoție si bucurie ... !}, am inceput deja editarea în zona centrală si partea de nord - vest . La Aruncuta am editat un subcapitol . Mi-ar face plăcere să-l studiați și să formulați eventuale completări . Numai bine !

22.12.2009 , Gh.Tare

... AM REVĂZUT SI-AM REVENIT !

Stimate D-le Asybaris ,

Am revazut materialul si vreau să vă prezint si avantajul actualei variante : a} Evolutia indicatorilor statistici s-a facut in mod cronologic. b} Prezentarea cronologica a mai multor indicatori pare - la prima vedere - o devălmășie , cum bine v-ați exprimat dvs.,însă , prezentarea cronologică a unor stări sociale , economice , edilitare etc. are si avantaje de netăgaduit , printre care aceea de a prezenta in mod dinstinct evolutia unei localitati in perioade istorice si administrații diferite { respectiv in timpul administratiei austriece , maghiare si române , fiecare cu propriul interval de timp si conditiile specifice istorice }. Să nu uităm că fiecare administrație a avut obiective si strategii diferite de administrare a satelor . Prezentarea sub alta formă { prin gruparea informatiilor statistice , dupa anumite caracteristici mai semnificative } are dezavantajul că amestecă cele trei administrații , iar concluziile pot fi mai dificil de conturat sau chiar pot denatura realitatea . Oricum voi încerca și o altă variantă de prezentare ,dupa care le vom pune pe cîntar ... Numai bine ! Gh.Tare ,22.12.2009

Stimate D-le Asybaris

V-am ascultat sfatul prietenesc și am aplicat prima "reformă " la capitolul indicat de dvs., respectiv am divizat capitolul in trei subcapitole . Chiar și dupa această primă "miscare " mi-am dat seama ca ați avut perfectă dreptate { si dvs.si D-nul Mycomp }. Sper că sunteți de acord cu soluția aplicată { întregul tăiat in trei } și sunt conștient că "reforma " { reformularea } trebuie continuată { cum ați spus dvs.} spre o formă grafică ! Vorba omului hîtru " Ușor de spus , mai greu de realizat..." ! Oricum , suntem condamnați să rămînem optimiști ! Numai bine si sarbatori fericite in continuare ! 25.12.2009 ,Gh.Tare

Am reanalizat si am adus modificarile cerute

Stimate D-le Asybaris , Stimate D-le Mycomp ,

Am adus îmbunatățirile cerute la capitolul în cauză ,inclusiv prezentare sub formă tabelară. Deoarece intervalul analizat este destul de scurt nu cred ca se mai impune intocmirea si de grafice . Pe de alta parte toate informatiile tabelare sunt explicate , cu trimitere la sursa bibliografică . Cred ca materialul , în această variantă , este mai accesibil cititorului . La celelalte informații { la prima vedere prea detaliate } nu am putut renunța fiindcă acestea constituie o sursă suplimentară si totodată credibilă de informare pentru cititorul care vrea să-și întregească imaginea despre satul romanesc din perioada administrației austro - ungară. Din păcate nu am scris nimic despre administratia românească { dupa 1918 }. Mi-ar fi placut să analizez cel puțin perioada 1918 si pînă la colectivizarea din 1962. Este un interval important fiindcă cuprinde periodele imediat urmatoare celor doua razboaie mondiale care au adus mari modificări la sate . Sperăm doar că aceste informatii statistice există si vor fi adaugate cît mai repede , pentru ca imaginea satului din ultimii 300 de ani sa fie mai completă .

25.12.2009 , Cu stima ,Gh.Tare

LA MULTI ANI!

Arata bine tabelele pe care le-ati facut. Vin cu o sugestie, articolul Aruncuta are in prezent 121000 de octeti din care capitolul Date demografice are circa 38000 de octecti si in mod sigur se va mai dezvolta. Vin cu sugestia de a-l separa de articolul principal in sensul de a-l face de sine stătător intr-un nou articol al wikipediei numit de exemplu "Demografia satului Aruncuta" sau "Populatia satului Aruncuta", in articolul Aruncuta ramanand un sumar al articolului secundar pe care-l veti crea. Vedeti ca am facut si eu ceva similar la Racovița, Sibiu. Spun acest lucru tot pentru a facilita regasirea informatiilor pe care un cititor grabit este fortat sa o faca. Cel care nu este interesat de demografie sa aiba totusi un sumar in articolul principal Aruncuta si cel care cauta special asa ceva sa poata regasi usor informatia ori cautand prin motorul google sau wiki tastand "demografie Aruncuta", ori printr-o trimitere directa (prin link, vezi la Racovita) la articolul specializat in demografie. Sumarul pe care-l veti lasa in articolul principal, Aruncuta, poate fi sumar de header la articolul secundar de demografie. --Asybaris ^aport 26 decembrie 2009 08:32 (EET)

Buna ziua D-le Asybaris !

1. Mulțumesc pentru urare , dar mai ales pentru apreciere și sugestie . Dacă reușesc să obțin informațiile statistice aferente perioadei administrației românesti { dupa 1918 } atunci soluția propusa de dvs. se impune . Rămine doar să vedem daca și noi , românii , suntem la fel de ordonați in privința arhivelor ca și administrațiile anterioare !

2. Eu nu doresc să { mai } dezvolt articolul despre Aruncuta {exceptie punct 1}. Apreciez că informațiile cuprinse in material sunt suficiente chiar și pentru cititorul mai pretențios. Să nu uităm că există încă mii de localități, din țară , care așteaptă { în tăcere ! } să fie invitate si prezentate {pe Wikipedia} !

Aruncuta - Harta topograficâ

3.In legatura cu Fisierul Aruncuta,Cluj-DSCF2148.JPG {Harta topografică Aruncuta- fișier anexat }, v-as ruga ,daca este posibil , sa reduceti rezolutia actuala {13420X9890 } , eventual asa cum a fost varianta anterioara a dvs. {inainte de 4 dec.2009 } . Am primit observatii ca imaginea la rezolutia minima si medie nu pot fi analizate , iar rezolutia maxima ofera doar portiuni , orientarea fiind greoaie . Se poate revenii la prima dvs.varianta ? Multumesc !

27.12.2009 .Cu stimă , Gh.Tare

Buna seara stimate D-le Asybaris !

Multumesc pentru bunavoința dvs. Fișierul "... Harta...." are deja trei variante , toate excelente . Cu stima , Gh.Tare - 28.12.2009

P.S . Am citit Racovița,Sibiu . Este un articol interesant și vreau să-l analizez mai în profunzime. Voi revenii asupra acestui subiect !

Liviu Pandrea

Este acelasi cu cel de aici? Am pus link in articol catre biografia lui care ar trebui completata in articol separat sau daca nu este suficient de notabil trebuie dezvoltata informatia la capitolul personalitati de la Aruncuta. --Asybaris ^aport 15 ianuarie 2011 09:20 (EET)

Referitor la Dr. Liviu Victor Pandrea

Da, este vorba de aceeasi personalitate . De fapt la categoria personalitati din Aruncuta figureaza Vincentiu Pandrea , preot greco - catoloic in Aruncuta , perioada 1911 -1923 si care a fost intemnitat de unguri in perioada 1916 -1917 , respectiv fiul sau Dr. Liviu Victor Pandrea , de asemenea preot greco - catolic , nascut in Aruncuta in 1915 , si intemnitat de comunistii asa cum se precizeaza in bibliografia mentionata de dvs. si care apare ca sursa bibliografica si in materialul legat de Aruncuta ,doar ca eu am prezentat-o foarte succint . Avind in vedere ca Dr.Liviu Victor Pandrea a fost un intelectual de frunte al bisericii greco -catolice din Transilvania si eu cred ca are nevoie de un articol dinstinct. Sa nu uitam ca in anul 1948 multi preoti greco - catoloici au trecut peste noapte la biserica ortodoxa fara sa aiba mustrari de constiinta , in timp ce Dr.Liviu Victor Pandrea a fost un preot model care nu si-a tradat crezul , a infruntat de unul singur puterea rosie din Romania , demonstrind ca si in conditii istorice dificile exista oameni care pot sa-si pastreze coloana vertebrala dreapta si sufletul curat . Este un model de intelectual român patriot ce trebuie prezentat intr-un articol separat . In zilele urmatoare voi incerca sa dezvolt un articol dinstinct despre Dr.Liviu Victor Pandrea asa cum ati propus dvs. Multumesc din nou D-le Asybaris si numai bine in continuare .

15.01.2011. Gh.Tare

P.S. Am initiat articolul despre prof.dr.Liviu - Victor Pandrea ,insa mai este nevoie de o anumita sintetizare si completare bibliografica , pe care o voi rezolva in cursul lunii februarie - functie de timpul disponibil . 31.01.2011 Gh.Tare

Scrisoarea contelui Karacsay Șandor din Aruncuta {15 iunie 1857}, cu privire la condamnarea la moarte a revoluționarului sas Stefhan Ludwig Roth

" Ni s-a păstrat un document prețios, redactat la opt ani după asasinarea lui Stephan Ludwig Roth, dintr-o sursă de primă mână. Este vorba de scrisoare trimisă la Paris ,in 15 iunie 1857, de contele Karacsay Sándor- fostul președinte al Tribunalului Marțial de la Cluj - lui John Paget, medic englez, care se considera însă maghiar și admira Revoluția maghiara din 1848.

Piatra funerară din Aruncuta - Gr.Karacsay Șandor

Textul original este în limba engleză și epistola a fost trimisă „ numai din respectul față de adevărul istoric”, iar autorul {Karacsay Sandor } își exprimă regretul că a trebuit să ia parte la această crimă politică. Contele Karacsay Sandor {în românește Crăciun Alexandru } expune foarte succint ultimele evenimente din viața lui Roth: rolul său în administrația austriacă, arestarea sa, capetele de acuzare ce i-au fost aduse, atitudinea curții de justiție și a locutorilor sași din Cluj.

Iată acuzațiile care i-au fost aduse: 1. Acceptarea unui post sub ocupația dușmanului; 2. Introducerea limbii române ca limbă oficială în afacerile comitatului: protocolul redactat în această limbă a fost înfățișat Curții de judecată ca corpus delicti; 3. Despărțirea a 13 sate aparținând comitatului, pe care le-a unit scaunelor săsești – faptă considerată o violare a teritoriului maghiar; 4. Jefuirea locuitorilor maghiari, el fiind în frunta Landsturm-ului (= răscoalei – n.n.) sașilor și valahilor”. Așadar asumarea unei răspunderi civice într-o perioadă de haos politic și militar și introducerea firească a limbii române în administrație devin acuze grav, iar un document redactat în limba română un corp delict!!! De asemenea, o ajustare teritorială minoră se transformă în „violare a teritoriului maghiar”, dovadă că și între reprezentanții „națiunilor unite” apăreau tensiuni îndată ce erau lezate interese economice... Roth nu a negat primele trei acuzații și a spus că inițiativele sale, „conform vederilor sale politice și a opiniilor sale de atunci apăreau drepte și legale și că potrivit stării lucrurilor din acea vreme el a crezut că a acționat corect”. Ultimul cap de acuzare l-a respins, afirmând că așa-zisul „jaf” a constat în rechizițiile de cai și vite ordonate de superiorii săi. CHIAR DACĂ ACUZAȚIILE S-AR FI DOVEDIT ÎNTEMEIATE, STEPHAN LUDWIG ROTH AR FI TREBUIT SĂ FIE ACHITAT ÎN BAZA AMNISTIEI GENERALULUI BEM: Însă Dieta de la Cluj n-a ținut niciodată seama de această amnistie și „în consecință nu a fost niciodată respectată de către comisarul Csány”; Curtea de justiție nu va avea nici o indepedență față de Dietă, așa că tăvălugul urii aluneca nestingherit înainte. Contelui Karacsay nu-i mai rămânea decât să constate: „Când s-a recunoscut el însuși vinovat, prin aceata și-a pronunțat singur sentința de moarte, pentru că punerea sub acuzație conform dispozițiilor indica foarte clar aceasta. Singura salvare ar fi fost o grațiere cerută de comunitatea săsească; contele Karacsay constată însă cu amărăciune că „foarte numeroșii săi concetățeni locuind în Cluj au fost fie atât de lași, fie atât de lipsiți de inimă încât nici unul nu a îndrăznit să facă un singur pas să-i schimbe soarta”. Executia a avut loc pe dealul "Cetatuia" din Cluj-Napoca , deal pe care este amplasat frumosul Hotel Belvedere, unde obisnuia sa fie cazat Ceausescu cind acesta avea vizite de lucru in Cluj. De-abia după „linișterea apelor”, trupul lui Stephan Ludwig Roth a putut fi reînhumat la Mediaș în 1850 ". Dupa trimiterea acestei scrisori de spovedanie , groful Karacsay Sandor moare in anul urmator, fiind inmormintat in Aruncuta ,unde de altfel se afla si piatra funerara a acestuia cit si a intregii sale familii {sotia si copiii}.

Buna ziua D-le Mycomp !

Cînd vorbim despre o localitate dacică {așa cum este satul Aruncuta } și avem relativ putine informatii scrise despre acest sat, este firesc ca acele informatii sa fie completate si cu alte informatii suplimentare , cunoscute ,certe si care neprezentate risca sa fie date uitarii . Daca ne limitam a prezenta doar informatii cuprinse in literatură atunci exista riscul ca majoritatea satelor noastre să fie prezentate foarte sumar , chiar daca multe din ele au o vechime de peste 2.000 ani . Desigur ca există si riscul să fim subiectivi în aprecierile formulate - și aici vă dau dreptate - însa la Wikipedia materialele sunt supuse corectiilor de alți colaboratori , astfel ca - în final - trebuie sa respectam caracterul enciclopedic al informatiilor . Revenind la materialul despre Aruncuta desigur ca exista unele analize { sa nu le zicem chiar comentarii } in special cu privire la datele statistice prezentate tabelar , insa eu cred ca acestea ofera un plus de informatie cititorului neavizat cu analizele statistice si nu cred ca intrunesc conditiile de incadrare in "cercetare originala ". Ar fi interesant sa vedem si alte opinii , mai ales ca articolul este sustinut de o buna si bogata sursa bibliografica ! Oricum vă mulțumesc pentru faptul ca - prin semnalul tras de dvs. - exista posibilitatea imbunatatirii materialului pus in discutie. Intrucit , in acest caz , exista riscul sa fiu subiectiv rog alti specialisti sa se pronunte asupra celor semnalate de dvs.

Cu stimă , Gheorghe Tare - 28.10.2011

Evaluare AB

Această evaluare este transclusă de la Discuție:Aruncuta, Cluj/AB1. Legătura de modificare pentru această secțiune poate fi folosită pentru a adăuga comentarii.

Îmi place acest articol, este bogat în informații, bine ilustrat și are destul de multe referințe. Ar putea chiar deveni AC, nu doar AB, dar are încă ceva mari probleme care îl împiedică să primească și această etichetă:

• Introducerea este lapidară față de conținutul articolului. Ea ar trebui să rezume toate aspectele tratate, pentru ca, atunci când cititorul ajunge la cuprins, el să știe exact despre care aspect dorește să găsească detalii și unde să meargă pentru a le găsi.
• Punctuația este problematică în multe zone ale articolului: se folosesc spații înainte de virgulă, acolade în loc de paranteze, spații după deschiderea parantezei/acoladei și înainte de închiderea ei; folosește atât ghilimele românești („”) cât și englezești (""): nu am nimic împotriva celor englezești, dar stilul trebuie să fie unitar
• Lipsesc multe diacritice.
• Folosește simultan două grafii: cea cu î/sînt și cea cu â/sunt - necesită uniformizare
• Notele de subsol sunt amestecate: unele sunt pure completări (fără referințe) și altele sunt referințe sau completări cu referințe; primele ar trebui grupate separat
• Unele referințe nu au date suficiente pentru a asigura verificabilitatea (și deci nu-și ating scopul). Câteva exemple (numerotare în raport cu versiunea din 7 noiembrie 2011):
  • Nota 88 e un link spre o pagină cu 404; niciun detaliu clar despre ce se afla la un moment dat acolo și niciun indiciu despre cum am putea găsi o copie
  • Nota 90 e un link către un site generic.
  • Notele 84 și 103 sunt către câte un număr dintr-un ziar; trebuie specificat articolul și autorul, chiar și pagina dacă e o referință off-line (așa cum e cazul aici)
  • Nota 102 e doar un URL parțial spre un site despre care nu e clar dacă e sursă de încredere
• Referințele lipsesc în unele secțiuni care au mare nevoie de ele; un exemplu este secțiunea „Date economice” al cărui ultim paragraf lasă impresia de cercetare originală. Alt exemplu este secțiunea „Istoric”, referențiată sporadic: după citat, trei paragrafe nu au nicio notă

P.S.Cred că acest punct legat de cercetare originală l-am rezolvat prin trimitere la sursa bibliografică.29.06.2012.Gh.Tare.

• Exprimarea folosește uneori afirmații la persoana I (menționăm) și judecăți de valoare („fapt remarcabil”, „frumoasă biserică”, „frumoasele lor flori albe”)

Buna seara draga Andrei

Multumesc pentru analiza minutioasa si obiectiva prezentata mai sus . Precizarea punctelor bune si a celor slabe ne ajuta si totodata ne indeamna sa trecem la o reanalizare a intregului material. Dupa interventia ta { si a D-lui Mycomp} mi-am dat seama ca articolul necesita inca retusuri {cum zice croitorul} ,respectiv am constatat cu amaraciune {si putin umor } ca bunavointa {mea } nu este suficienta pentru ca articolul analizat sa intruneasca criteriile de calitate impuse de standardele wikipedia. Pe de alta parte cred ca ma aflu in postura sculptorului care observa neajunsurile operei sale , dar nu stie cum sa le inlature ! Cel mai simplu este sa strig dupa ajutor , dar - in conditiile astea de puternica si nesfirsita criza materiala si morala in care ne aflam - sint sanse mici sa ma auda cineva ... Oricum mesajul tau l-am inteles perfect . Se impune calitate in ceea ce scriem fiindca ne aflam intr-o competitie continua { cu altii , dar si cu noi insine !}... Tactica berbecului de a darima { cu coarnele } lucrurile care nu-i plac , in cazul nostru ar insemna sa ne risipim energia fara rost . Este mai util s-o folosim cu intelepciune ! Si sa ne uram spor la treaba ...

09 nov.2011 , Gh.Tare

Buna ziua !

Am completat materialul despre Aruncuta { capitolul legat de geologie si hidrografie } cu ajutorul D-lui Mihai Chereches , geolog si pictor . Acesta ,la indemnul meu , a selectat materialul prezentat , in baza informatiilor din propria Lucrare de Diploma ,coordonata de D-nul Ioan Marza , un reputat profesor din UBB Cluj - Catedra de Geografie - Geologie , iar redactarea am facut-o impreuna si intr-o forma cit mai accesibila persoanelor care nu mai au norocul sa studieze materia de Geologie in liceu, asa cum a fost inainte de 1989. Chiar si asa materialul este greoi, insa are avantajul ca prezinta intr-o forma accesibila elemente privind evolutia solului si a subsolului zonei , mergind cu explicatii stiintifice despre formarea unor componente ale solului cum este tuful de Ghiris { practic cenusa vulcanica depusa si pietrificata in timp} , zonele hidrografice din Campia Transilvaniei [Somes si Aries } care se intretaie chiar la hotarul satului. Credem ca materialul privind geologia si hidrografia satului Aruncuta ne indeamna sa facem si o trecere in revista a ceea ce exista la Rosia Montana si dezastrul ecologic cert care se prefigureaza doar pentru a hranii cite-va guri de hrapareti si inconstienti, decisi sa distruga { pentru sute si sute de ani } sufletul care salasuieste in solul si sbsolul fiecarei asezari umane ,inclusiv la Aruncuta si la Rosia Montana . Asteptam eventuale completari sau observatii .

28.02.2012 ,Gh.Tare

Buna ziua Andrei !

Am completat o parte din bibliografia la care faci referire mai sus { capitolul familii nobiliare} si am adus mici corecții și completari {in special http://genealogy.euweb.cz/hung/hungary.html , care a constituit o parte din sursa informatiilor ,astfel:

http://genealogy.euweb.cz/hung/haller3.html

http://genealogy.euweb.cz/hung/kornis2.html#AG

http://www.geocities.ws/historalia/transilvania.html

http://genealogy.euweb.cz/hung/hungary.html

http://genealogy.euweb.cz/hung/banffy3.html#ML

http://genealogy.euweb.cz/hung/suky1.html#B

http://genealogy.euweb.cz/hung/bogathy.html

P.S. Stiu ca mai este de indreptat ...

13 oct.2012.

Cu stimă , Gh.Tare

Doar la prima vedere: Articolul conține în continuare erori privind diacriticele, punctuația, grafia. --Accipiter Gentilis^Qvadratvs_(discuție) 12 octombrie 2013 21:42 (EEST) P.S. Sugerez printarea paginii, apoi luarea unui pix roșu și marcarea erorilor, e cea mai simplă metodă