Discuție:Buhuși

cum de strazile din oras arata mizerabil,si strada care duce la hotelul primarului [psd] arata perfect[este aproape necirculata] ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 15:06‎ 86.122.28.101 (discuție • contribuții). 26 aprilie 2008

De readăugat

La recensământul din 1860, târgul "Buhușoaea" era oficial a 31-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (1873 locuitori).

Dacă se găsește o referință. --Hype supper (discuție) 14 august 2013 01:36 (EEST)

Denumiri localități în alte limbi

Copiat de la Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2023/mai#Denumiri localități în alte limbi--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 17 iunie 2023 09:08 (EEST)

Prin această modificare au fost introduse în headerul articolului despre Buhuși denumirile atribuite în idiș și în maghiară, localității. Dacă în ce privește denumirea în idiș chestia mi se pare destul de în regulă din multiple motive (în 1930 22,6% din populație era evreiească, orașul era un important centru al hasidismului, imediat după WWII erau în localitate vreo 8.000 de evrei – din care mulți fuseseră alungați anterior de prin satele din jur, există multiple izvoare istorice în această limbă, precum și o dinastie hasidică ce se trage de acolo), în ce privește denumirea în maghiară treaba mi se pare o supralicitare. Motivul retenției denumirii în maghiară în header este acesta ("exista o minoritate de ceangai maghiarofoni in judetele Bacău si Neamț" și există ceva urmași ai acestora, în Buhuși). Acum, câutând despre legăturile Buhușiului cu comunitatea de limbă maghiară, nu găsesc decât numele cartierului (fost sat) Orbic (din maghiarul "várbükk", "várbikk", în traducere "pădurea de fagi a cetății") luat de la pârâul Orbic și faptul că exista un număr de familii de ceangăi în Buhuși, cândva (e.g. prin 1906 Yrjö Wichmann a găsit vreo 100 de familii în care se vorbea, pe lângă română și maghiara). Mă rog.... tehnic vorbind între 1950-1968 orașul a fost centrul Raionulului Buhuși, raion în care se găseau ceangăi.

Pe scurt, nu văd rostul existenței variantei în header și nu în corpul articolului, dar în ideea că genul de justificare folosit ar putea crea un precedent, am adus discuția aici, urmând a fi mutată la pagina de discuție a articolului respectiv, după finalizare. -- Accipiter Gentilis _Q.^(D) 13 mai 2023 01:08 (EEST) P.S.

Buhuși nu este o localitate consacrată a ceangăilor, fiind în perioada modernă o așezare a târgoveților și meșteșugarilor, adiacentă polului industrial/agricol/comercial al Bacăului. La 1890 apărea cu 1304 români, 16 israeliți (evrei) și 769 unguri, toți sub protecțiune română, [datele sunt pentru Comuna Buhoci, Bacău, am lămurit mai jos] însă în prezent are o populație insignifiantă (după criteriul religiei sunt 264 de catolici după un recensământ, nu am aflat care). Sub aspectul istoric denumirea echivalentă probabil ar avea sens, dar să existe concomitent cu un capitol despre etimologie. Așa cum este acum doar stârnește curiozități (sau altele...) care nu pot fi satisfăcute de articolul în stadiul actual.--Kun Kipcsak (discuție) 14 mai 2023 21:07 (EEST) + 3 biserici, din care una ortodoxă și două catolice la 1890.

Ok, mi se pare bun punctul de vedere. @Kataadj:? --Accipiter Gentilis _Q.^(D) 15 mai 2023 01:04 (EEST) P.S. Conform Dicționarului Geografic al Județului Neamțu, în 1890 în comuna Buhuș erau 3155 de locuitori (2360 erau în târgul Buhuș), din care 1519 străini, cea mai mare parte evrei (în târgul Buhuș ce mai mare parte erau evrei). Existau conform aceluiași dicționar o singură biserică (probabil se referă doar la cea ortodoxă) și mai multe sinagogi (4 conform INSHR). INSHR dă 48% populație de naționalitate evreiască în 1899 (de aici e luată cifra). Am căutat și la Plasa Bistrița a Jud. Neamț, dar info demografice lămuritoare nu am găsit, iar în ce privește lăcașurile de cult, nu sunt contabilizate decât bisericile și e greu de spus dacă nu cumva se referă numai la cele orodoxe (cel mai probabil)...

Am greșit, datele scrise mai sus erau pentru Bohoci, scuze.--Kun Kipcsak (discuție) 15 mai 2023 10:42 (EEST)

Întradevăr, Buhuși nu este o localitate consacrată a ceangăilor, iar minoritatea catolică, după ultimul recensământ, este insignifiantă.

În momentul de față, există o biserică catolică în localitate, iar la ultimul recensămant, cel din 2011, mai existau 184 de catolici.

Cred ca este o idee bună sa se creeze un capitol despre etimologie si să fie menționat numele maghiar acolo. Kataadj (discuție) 15 mai 2023 10:48 (EEST)