Buhuși

oraș din județul Bacău, România

Buhuși (în idiș באהוש, în ebraică בוחוש, transliterat: Bohush) este un oraș în județul Bacău, Moldova, România, format din localitățile componente Buhuși (reședința), Marginea și Runcu.

Buhuși
—  oraș  —
Monumentul eroilor din Buhuși
Monumentul eroilor din Buhuși
Stemă
Stemă
Buhuși se află în România
Buhuși
Buhuși
Buhuși (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°43′N 26°42′E ({{PAGENAME}}) / 46.717°N 26.700°E

Țară România
Județ Bacău

Atestare documentară1438

ReședințăBuhuși[*]
Localități componenteBuhuși[*], Marginea, Runcu

Guvernare
 - primar al orașului Buhuși[*]Vasile Zaharia[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total39,85 km²
Altitudine235 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total14.152 locuitori
 - Densitate365 loc./km²

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Buhuși
Poziția localității Buhuși
Poziția localității Buhuși

Așezare modificare

Orașul se află în nordul județului, la limita cu județul Neamț, în sud-estul depresiunii Cracău-Bistrița (la 235 m altitudine) la confluența pârâului Români cu râul Bistrița, la 24 kilometri nord-vest de Bacău pe terasele superioare ale Bistriței, dincolo pe versanții sud-vestici ai dealului Runc. Orașul Buhuși este traversat de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra-Neamț. Din acest drum, la Buhuși se ramifică șoseaua județeană DJ156B, care duce spre sud-vest la Blăgești, și șoseaua județeană DJ158, care duce spre nord în județul Neamț la Români, Moldoveni și Secuieni (unde se termină în DN2).[2] Prin oraș trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservit de stația Buhuși.

Demografie modificare



 

Componența etnică a orașului Buhuși

     Români (66,89%)

     Romi (10,2%)

     Alte etnii (0,14%)

     Necunoscută (22,77%)



 

Componența confesională a orașului Buhuși

     Ortodocși (75,17%)

     Romano-catolici (1,09%)

     Alte religii (0,61%)

     Necunoscută (23,13%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Buhuși se ridică la 14.152 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 14.562 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (66,89%), cu o minoritate de romi (10,2%), iar pentru 22,77% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,17%), cu o minoritate de romano-catolici (1,09%), iar pentru 23,13% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Buhuși - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație modificare

Orașul Buhuși este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Vasile Zaharia[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal5      
Partidul PRO România5      
Partidul Mișcarea Populară2      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1      

Istorie modificare

Prima atestare documentară, așezarea datează din 1438, fiind consemnată așezarea cu numele de Bodești. La 14 aprilie 1457, în localitatea Orbic (azi cartier al orașului), Ștefan cel Mare, înaintând spre Suceava, a reputat o victorie decisivă asupra lui Petru Aron. Începând cu anul 1800, așezarea capătă treptat numele actual, fiind numită mai întâi Bodeștii lui Buhuș, Bodeștii Buhușoaiei, Buhușoaia, Buhuș. Toate aceste denumiri derivă de la numele familiei boierești Buhuș care stăpânea aceste locuri. În anul 1819 a fost declarat târg boieresc, iar din anul 1832 încep să apară primele ateliere meșteșugărești. A fost declarat oraș în anul 1930.

La pagina 137 din Enciclopedia Cugetarea (1936 - 1939), precum și la pagina 576 din "Istoria românilor" de Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu se afirmă cu certitudine că localitatea a purtat în trecut și numele de București.[7][8] În realitate, denumirea este cea de Bucureștii Mici și a fost purtată (alternativ cu denumirile de Buhușoaia sau Târgușorul) de târgul ce era reședința comunei Buhuși în secolul al XIX-lea.[9]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Buhuși era o comună rurală din plasa Bistrița a județului Neamț, comună formată din satele Buhuși, Bodești, Margina și Orbicu, având în total 3155 de locuitori. În comună funcționau o fabrică de postavuri înființată de colonelul E. Alcaz, o școală primară de băieți și una de fete.[10] Anuarul Socec din 1925 consemnează schimbarea statutului Buhușilor în cel de comună urbană, având 5350 de locuitori și cuprinzând și satele Bodești, Marginea, Schitu Runc și Runc; orașul era reședința plășii Buhuși din același județ.[11]

În 1950, Buhuși a devenit oraș raional, reședință a raionului Buhuși din regiunea Bacău, iar în 1964, raionul Buhuși a fost desființat, orașul trecând la raionul Bacău din aceeași regiune.[12] Orașul a trecut în 1968 la județul Bacău; tot atunci au fost desființate și localitățile Bodești și Orbic, comasate cu localitatea Buhuși, iar satul Ciolpani, apărut între timp, a fost și el comasat cu satul Runcu.[13][14]

Monumente istorice modificare

Cinci obiective din orașul Buhuși sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: sinagoga (1858–1859); ansamblul conacului „Theodor Buhuș” (astăzi muzeu de istorie), ansamblu ce cuprinde conacul și poarta (construite în 1800); hanul de la Gura Orbicului[15] (sfârșitul secolului al XIX-lea); biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1729, refăcută în 1846) din satul Runcu (aflată în fostul sat Ciolpani); și biserica „Sfinții Îngeri” (1787) din satul Runcu.

Sport modificare

Personalități modificare

Note modificare

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Google Maps – Buhuși (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Enciclopedia Cugetarea, Predescu, p.137
  8. ^ Istoria Românilor, Giurescu & Giurescu, p.576
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Buhușul, tîrgșor”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 59–60. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (). „Buhușul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 59. 
  11. ^ „Comuna urbană Buhuși în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ Lahovari, George Ioan. „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. București: Stab. grafic J. V. Socecu. 
  13. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Istoria orașului Buhuși lăsată în paragină”. Buhuși Online. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • Enciclopedia Cugetarea,(1940), Lucian Predescu
  • Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi,(1975), Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu

Legături externe modificare

 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Buhuși