Elena Lupescu

Elena Lupescu
Magda Lupescu, Rumunii Karola II.jpg
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedată (77 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Estoril, Districtul Lisabona, Portugalia Modificați la Wikidata
Înmormântată Igreja de São Vicente de Fora[*][[Igreja de São Vicente de Fora (church and monastery in Lisbon)|​]] Modificați la Wikidata
Părinți Nicolas Lupescu[*][[Nicolas Lupescu (Peerage person ID=104285)|​]][3] Modificați la Wikidata
Căsătorită cu Ion Tampeanu[*][[Ion Tampeanu (Peerage person ID=104286)|​]] ()
Carol al II-lea al României () Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiemetresă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata

Elena „Magda” Lupescu (n. 3/15 septembrie 1899, Iași, România – d. , Estoril, Districtul Lisabona, Portugalia) a fost amanta și apoi soția regelui Carol al II-lea al României.

BiografieModificare

Elena Lupescu a fost fiica lui Nicolae (Nahum) Grünberg (născut evreu, ulterior botezat creștin ortodox cu numele de Nicholas Wolff, devine apoi Nicolae Lupescu) și a Elizei Falk, născută evreică, botezată în religia catolică, fostă dansatoare la Viena[4]. În februarie 1919, Elena Lupescu s-a căsătorit cu un căpitan de artilerie din Regimentul 28 Obuziere[5], Ion Têmpeanu, de care a divorțat după un scurt timp. Nașii de cununie au fost Elena și Eremia Grigorescu, generalul erou[6]. În 1925 a devenit amanta prințului Carol. Prințul Carol a fost încoronat în 1930 ca Regele Carol al II-lea al României. După abdicarea Regelui Carol al II-lea în septembrie 1940, Elena Lupescu l-a urmat în exil. Pe 8 septembrie 1940, Regele Carol al II-lea și Elena Lupescu au ajuns cu propriul tren la Lugano, în Elveția.[7]. În octombrie 1940, guvernul legionar al României a cerut Spaniei extrădarea Elenei Lupescu, precum și cea a lui Ernest Urdăreanu, mareșalul Palatului, care, după părerea legionarilor, s-ar fi aflat alaturi de Regele Carol al II-lea, în spatele asasinării, la 30 noiembrie 1938, a lui Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul organizației Garda de Fier.[8] Elena Lupescu a petrecut majoritatea perioadei de exil în Mexic, Brazilia și Portugalia. După căsătoria lor (1947) din Brazilia, Carol al II-lea și Elena Lupescu s-au mutat la Estoril, Portugalia, unde Carol cumpărase Villa del Sol.

După moartea lui Carol al II-lea, în 1953, Elena Lupescu a continuat să trăiască la Estoril, în Portugalia, până când s-a stins din viață.[9] Sicriul ei a fost depus la Capela Regilor Portugaliei din mănăstirea São Vicente de Fora din Lisabona, alături de sicriul Regelui Carol al II-lea. În anul 2003 sicriele celor doi au fost aduse la mănăstirea Curtea de Argeș.

NoteModificare

  1. ^ a b c Elena Lupescu, The Peerage, accesat în  
  2. ^ a b Magda Lupescu, Find a Grave, accesat în  
  3. ^ The Peerage 
  4. ^ "Happy as a milkman", TIME 13 aprilie 1953
  5. ^ Petre Țurlea: Carol al IIlea și camarilla regală, 2010
  6. ^ Col.prof.univ.dr. Adrian Stroea și Col. (r) Marin Ghinoiu: Din elita artileriei, 2012
  7. ^ "Carol finds haven in a Swiss resort", NYT, 9 septembrie 1940, p.1
  8. ^ "Return of Lupescu asked by Rumania", NYT 29 octombrie 1940, p.4
  9. ^ "Magda Lupescu, the woman behind Rumania's throne, is dead at 81" NYT, 30 iunie 1977, p.73

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Elena Lupescu