Dinu C. Giurescu
Dinu C. Giurescu | |||
![]() | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | 15 februarie 1927 București, România | ||
Decedat | (91 de ani)[1][2] ![]() București, România ![]() | ||
Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) ![]() | ||
Părinți | Constantin C. Giurescu, nepotul lui Constantin Giurescu | ||
Căsătorit cu | Anca Elena Giurescu | ||
Copii | Marina Giurescu Vlah Ena Giurescu Heller | ||
Cetățenie | ![]() ![]() | ||
Ocupație | istoric, politician | ||
Limbi vorbite | limba română[3][4] ![]() | ||
Activitate | |||
Educație | Facultatea de Istorie a Universității București | ||
Partid politic | Partidul Conservator | ||
Rude | Simion Mehedinți ![]() | ||
| |||
Modifică date / text ![]() |
Dinu C. Giurescu (n. , București, România – d. , București, România) a fost un istoric și politician român, membru titular (din 2001) al Academiei Române,[5] deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Partidului Conservator.
Biografie
modificareA fost fiul lui Constantin C. Giurescu (n. 1901 Focșani - d. 1977) și nepotul lui Constantin Giurescu (n. 1875 Chiojdu, Buzău - d. 1918). A fost licențiat al Facultății de Istorie, Universitatea din București, 1950. În anul 1968 a obținut titlul științific de doctor în istorie. Profesor la Universitatea de Artă, Secția Istoria și Teoria Artei-Muzeografie [1968-1987). A fost președinte al părții române în Comisia româno-bulgară de istorie (1979-1985 și din 1991, în continuare). A fost profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București (1990-1997), membru titular al Academiei Române din 2001 (membru corespondent din 1990) până la moartea sa în 2018, membru în Consiliul Științific al Institutului Revoluției Române.
Pe 24 aprilie 2014 a devenit vicepreședinte al Academiei Române, pentru un mandat de patru ani.[6]
Distincții
modificare- Ordinul „Meritul Științific” clasa a III-a (16 decembrie 1972) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii”[7]
Lucrări publicate
modificare- Giurescu, Dinu C (), „Anatefterul. Condica de porunci a vistieriei lui Constantin Brâncoveanu”, Studii și Materiale de Istorie Medie, vol. 5: pp. 353–504
- "Istoria ilustrată a românilor" (1981); colaborare cu Constantin C. Giurescu
- Giurescu, Dinu C. (), Guvernarea Nicolae Rădescu, București: Editura All
- "Imposibila încercare. Greva regală, 1945" (1999);
- "România în al doilea război mondial" (1999);
- "Cade Cortina de Fier -România 1947" (2002) etc.
- „Zid de pace, turnuri de frăție. Deceniul deschiderii: 1962 - 1972”, în colaborare cu Mircea Malita, 2012[8]
- „Lichidatorii. România în 1947”, Colecția “Biblioteca de istorie a României. ”Editura Enciclopedică. București, 2012[9]
Note
modificare- ^ Dinu Constantin Giurescu, Autoritatea BnF
- ^ A MURIT istoricul Dinu C. Giurescu! Fostul vicepreședinte al Academiei Române avea 91 de ani
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent, Academia Română
- ^ Dinu C. Giurescu, Bogdan Simionescu, Cristian Hera, Alexandru Surdu - aleși vicepreședinți ai Academiei, 24 aprilie 2014, Diana Parvulescu, Mediafax, accesat la 19 iulie 2014
- ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 506 din 16 decembrie 1972 privind conferirea unor ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VIII, nr. 165, duminică 31 decembrie 1972, p. 1506.
- ^ Lansare de carte: Zid de pace, turnuri de fratie. Deceniul deschiderii: 1962- 1972 Arhivat în , la Wayback Machine., Historia, accesat la 27 iunie 2012
- ^ Doi ani și zece luni care au ucis speranța României, 8 ianuarie 2013, Serban Cionoff, Jurnalul Național, accesat la 1 martie 2013
Bibliografie
modificare- Oprea, Marian (). Conspirația Securității. București: Lumea Magazin. ISBN 973-86853-3-8.
Legături externe
modificare- Academicianul Dinu C. Giurescu a murit, astăzi, 24 aprilie 2018
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – G
- "Aici mi-am găsit rostul!"[nefuncțională], 17 iunie 2005, Carmen Preotesoiu, Jurnalul Național
- Dinu C. Giurescu: "Ce fel de țară mai e și România?" | VIDEO, 30 martie 2011, Ionuț Stănescu, Evenimentul zilei
- Comunism - Interviu cu istoricul Dinu Giurescu[nefuncțională], 3 mai 2006, Cristina Vohn, Jurnalul Național
- „Să-ți plângi soarta e pierdere de vreme“, 21 octombrie 2011, Mihai Mincan, Adevărul