Discuție:Calea ferată forestieră Onești–Oituz

Ultimul comentariu: acum 5 ani de Accipiter Q. Gentilis în subiectul Probleme

Surse modificare

 
Desfăşurarea acţiunilor militare

@Kunok Kipcsak: am o nedumerire: cum de au cucerit trupele germane Oneștiul în 1916 ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 25 noiembrie 2018 15:14 (EET)Răspunde

O întrebare care ar trebui adresată ori autorului (Bellu) ori celui care o transcris pe forum. Culmea e că abia acum mi-am dat seama de existența perlei.--Kunok Kipcsak (discuție) 25 noiembrie 2018 15:17 (EET)Răspunde
E foarte puțin credibilă și chestia aia cu traversele metalice, zău...--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 noiembrie 2018 15:20 (EET)Răspunde
Și nu-i orice fel de perlă, ci una care s-o menținut online de multă vreme.--Kunok Kipcsak (discuție) 25 noiembrie 2018 15:22 (EET)Răspunde

Șters, că altă variantă nu era valabilă.--Kunok Kipcsak (discuție) 25 noiembrie 2018 15:24 (EET)Răspunde

Oricum e o aiureală, pentru că acea cale ferată nu avea cum să traverseze frontul dintr-o parte în alta. E vorba probabil de cel puțin două segmente diferite, neconectate la acel moment. În plus ce are Tanda cu Manda, discuțile dintre Regatul României și Imperiul Austro-Ungar au fost pentru construcția unei căi ferate pe ecartament normal. Faptul că s-a construit o CFF nu are treabă cu asta.--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 noiembrie 2018 16:27 (EET)Răspunde
Despre segmentul Onești-Oituz am clarificat situația: a fost desființat după. Cu Hârja (din România) și cu Oituzul Ardelean (din Austro-Ungaria) mi se pare o minciună gogonată.--Kunok Kipcsak (discuție) 25 noiembrie 2018 17:42 (EET)Răspunde

Din câte îmi dau seama autorul textului nu a verificat pe unde treceau granițele...--Kunok Kipcsak (discuție) 25 noiembrie 2018 20:31 (EET)Răspunde

Diese waldbahn wurde erst 1933 errichtet und hatte einst eine Verbindung nach Onești.--Accipiter Q. Gentilis(D) 25 noiembrie 2018 22:27 (EET)Răspunde

Am scris și de acolo. Zice că "cândva a existat o legătură cu Oneștiul".--Kunok Kipcsak (discuție) 26 noiembrie 2018 07:11 (EET)Răspunde

Am găsit un material care spune că acea cale ferată e făcută prin 1933 și că s-a bazat pe "feldbahn"-ul existent din timpul războiului. Cred că ar trebui făcută corelația cu harta aia din 1928 și cu chestia aici cu funicularul din Brețcu, pentru a da de capăt chestiunii. Cel mai probabil în perioada interbelică au preluat pe unele porțiuni o fostă linie logistică, făcută pentru a se aduce rezerve în liniile I și a II-a de front.

Apropo, harta din 1928 din care s-a făcut cropul, pe unde o fi ? Harta topo militară 1:25.000 pare că mie nu-mai afișează layerul de rigoare...--Accipiter Q. Gentilis(D) 26 noiembrie 2018 22:23 (EET)Răspunde

Pe de altă parte eu aș reduce articolul numai la ce poate fi demonstrat și pare logic. Pe bloguri și în articole individuale făcute de câte un oarecare sunt tot felul de prostii. Recent am luat și eu țeapă cu 2 foto de la CFF Tarcău-Schitu Tarcău pe care le-am atribuit ca fiind publicate într-un articol din 1912, imaginile fiind de fapt luate din cărți poștale de dinainte de WWI - cel mai probabil. Când m-am dus la gagica respectivă, a dat din colț în colț spunând că ea a plătit ca să cumpere anuarul din 1912 și că nu mi-l poate da să-l văd. Adică mai pe scurt: a încropit chestiunea din bucăți luate de ici colo, ca să pară că a studiat problema. Ca să fie treaba cușer a și editat imaginea, astfel încât să pară scanată de pe o carte.--Accipiter Q. Gentilis(D) 26 noiembrie 2018 22:32 (EET)Răspunde

Aveam o vagă impresie că Missir ar fi scris despre calea asta ferată dar am verificat și se pare că nu, a scris de pufăiturile mocăniței, l-o luat de la Mănăstirea Cașin la Onești. De la Onești la Oituz a plecat pe jos.--Kunok Kipcsak (discuție) 26 noiembrie 2018 22:45 (EET)Mă bucur că ați găsit material, scrieți dvs. sau mi-l dați mie? Eu în seara asta am timp berechet.--Kunok Kipcsak (discuție) 26 noiembrie 2018 22:45 (EET)Răspunde

Am trimis cu mielul.--Accipiter Q. Gentilis(D) 26 noiembrie 2018 22:56 (EET)Răspunde

N-am primit mielul.--Kunok Kipcsak (discuție) 26 noiembrie 2018 23:01 (EET)Răspunde

Ia vedeți acum. Printre surse e cartea lui Turnock, integral. Acolo anul e trecut 1929, art. cu 1933 e printre celelalte 2.--Accipiter Q. Gentilis(D) 26 noiembrie 2018 23:03 (EET) P.S. Vedeți și în cartea Wollmann, Volker; Patrimoniu preindustrial și industrial în România, Vol. II; Editura Honterus; Sibiu; 2011; ISBN: 978-973-1725-79-6 ce găsiți. Deși greoi se poate accesa integral sub forma unor astfel de fragmente.Răspunde

Am retrimis separat fiecare sursă. --Accipiter Q. Gentilis(D) 26 noiembrie 2018 23:09 (EET)Răspunde

Primit 1 și 3, există și 2?--Kunok Kipcsak (discuție) 26 noiembrie 2018 23:15 (EET)Răspunde
Trimis 2 încă odată.--Accipiter Q. Gentilis(D) 27 noiembrie 2018 00:34 (EET)Răspunde
Tot nu l-am primit.--Kunok Kipcsak (discuție) 27 noiembrie 2018 06:51 (EET)Răspunde
Cale ferată cu traverse metalice--Kunok Kipcsak (discuție) 28 noiembrie 2018 19:06 (EET)Răspunde

Devine pasionant... Radu Bellu are deci dreptate din acest punct de vedere. Trebuie scormonit în sursele germane. Nu am timp acum, dar în weekend reiau scormoneala. --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 noiembrie 2018 20:14 (EET) P.S. Nr. 2 era http://www.dgt.pmf.uns.ac.rs/pannonica/papers/volume07_02.pdf, dar cred că îl știți deja.Răspunde

Problema se pune în a lipi informațiile cap la cap, astfel încât să fie inteligibil și tot omul să înțeleagă despre ce e vorba. --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 noiembrie 2018 20:18 (EET)Răspunde

Probleme modificare

@Kunok Kipcsak: am reformulat textul, ca să se poată înțelege om cu persoană. Părerea mea e că viziunea utilă și probabil corectă este aceea a unui sistem forestier integrat și nu neapărat cea a unei căi ferate contigue de la Onești la Oituz (Covasna). Mai vedem...

De asemenea, instinctul îmi spune că mai e de corectat, dar sursele sunt puține și fragmentare.În acest context erorile sunt inerente.--Accipiter Q. Gentilis(D) 30 noiembrie 2018 20:24 (EET)Răspunde

Mulțumesc. Cu ocazia asta am găsit o critică la adresa autorului Bellu cu privire la credibilitatea textelor lui. E posibil ca mare parte din articol să fie compromis, adică ce o scris să fie niște abureli de toată jena. Am adresat o întrebare în respectivul loc unde am găsit critica dacă cineva deține cartea și poate vedea notele de subsol (dacă există). Măcar să știu dacă a preluat informații greșite de la alții sau o băgat din burtă, neștiind că Oneștiul făcea parte din România și nu din Austro-Ungaria cu nemții ei...--Kunok Kipcsak (discuție) 30 noiembrie 2018 20:45 (EET)Răspunde
Am citit și eu critica respectivă acum ceva vreme, dar nu știu ce să zic. Cel mai corect e să fie evitate pe cât posibil complet datele preluate de pe forumuri și baza să fie reprezentată numai pe sursele vizualizate cu ochii proprii. --Accipiter Q. Gentilis(D) 30 noiembrie 2018 20:54 (EET)Răspunde

Pe de altă parte omul a avut dreptate cu traversele metalice și privind harta pe care am pus-o la legături externe, lucrurile devin relativ credibile... Trebuie săpat, dar în același timp - pe cât posibil, nu trebuie lăsate informații potențial false, în articol. Nu de alta, dar se propagă rapid.--Accipiter Q. Gentilis(D) 30 noiembrie 2018 20:56 (EET)Răspunde

...și apoi decredibilizăm enciclopedia prin asemenea informații.--Kunok Kipcsak (discuție) 30 noiembrie 2018 20:57 (EET)Răspunde
Am să pun formatul care solicită opinia unui expert în istorie, pentru a scoate în evidență că informațiile trebuiesc verificate. Pe de altă parte nu am intrat încă să reiau fiecare sursă disponibilă, pas cu pas, dar o voi face zilele astea.--Accipiter Q. Gentilis(D) 30 noiembrie 2018 21:01 (EET) P.S. Într-o altă ordine de idei mai preiau și eu pe ici pe colo de la alții unele informații pe care respectivii le susțin cu surse, dar am pe cât posibil grijă în formatul ref., să pun explicit faptul că informația a fost preluată via...X, Y.. etc...Răspunde

@Kunok Kipcsak: nu e nici un drac de cale ferată figurată pe Harta Topo 1:25.000... --Accipiter Q. Gentilis(D) 7 decembrie 2018 21:39 (EET)Răspunde

În jud. Bacău știu. În Covasna însă apare de la Oituzului ardelean, pe valea Oituzului, și se termină până în dreptul Ojdulei în Covasna și pădurii Lepșa în Vrancea, iar în locul funicularului dintre Brețcu și Oituzul ardelean figurează o linie electrică aeriană de 20 kV.--Kunok Kipcsak (discuție) 7 decembrie 2018 21:46 (EET)Răspunde
Mda... Nu a mers o perioadă harta topo și de abia acum am verificat. Părerea mea e că articolul ar trebui redenumit ceva de genul Calea ferată forestieră Oituz (neutru adică). Nu de alta, dar treaba cu Onești–Oituz începe să devină poezie.--Accipiter Q. Gentilis(D) 7 decembrie 2018 22:05 (EET) P.S. Mă rog, mai așteptăm 1- zile până oficializăm convenția de denumiri...Răspunde

Am refăcut denumirea. Există cel puțin două surse de încredere care afirmă o legătură directă funcțională între Onești și Oituz.--Accipiter Q. Gentilis(D) 15 decembrie 2018 21:30 (EET)Răspunde

Înapoi la pagina „Calea ferată forestieră Onești–Oituz”.