Discuție:Chemarea Mitropolitului Primat Conon Arămescu-Donici din 1917
Acest articol este de interes pentru următoarele WikiProiecte: | |
De lămurit
modificare@Donarius: Valerian Ștefănescu nu a fost arhiereu vicar al Episcopiei Romanului și Bacăului, din 1890 [1] ? Avea cum să fie la București în 1917 ? E doar o întrebare... Poate e o confuzie care aparține tot lui I. G. Duca, dat fiind că V. Ștefănescu a condus ca arhiereu vicar și Episcopia de la Râmnicul Vâlcea între 1879 și 1890. --Accipiter Gentilis Q.(D) 8 februarie 2022 23:12 (EET)
- În manifest e vorba de un Valerian care era în acele vremuri vicar la Episcopia Buzăului (așa înțeleg eu din imaginea mărită).--Accipiter Gentilis Q.(D) 8 februarie 2022 23:28 (EET)
- Sunt ceva confuzii în surse deoarece organizarea bisericească de acum 100 de ani era oarecum diferită de cea de acum. Oricum Valerian era prin sudul țării în acei ani (vezi https://ziarullumina.ro/regionale/oltenia/rolul-bisericii-valcene-in-marele-razboi-136475.html), alături de Conon și de Meletie. Episcop al Romanului era Teodosie Atanasiu, așa că prezența bătrânului Valerian nu era necesară. În plus, cred că Valerian nu a fost arhiereu vicar al Romanului (sursele fac iarăși confuzie), ci un arhiereu bătrân care se retrăsese în Episcopia Romanului și-l ajuta pe episcop cu unele treburi, fără să fie legat prin vreo funcție de episcopie, de aceea a rămas cu titulatura Râmniceanul și nu i s-a zis Băcăuanul. --Donarius (discuție) 9 februarie 2022 00:04 (EET)
- Episcop al Buzăului era în acea vreme Dionisie Climescu (1894-1921), care nu-și părăsise eparhia și nu plecase în refugiu (https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/documentar/drama-mitropolitului-primat-conon-21875.html). --Donarius (discuție) 9 februarie 2022 00:14 (EET)
- O biografie mai detaliată a arhiereului Valerian lămurește multe confuzii (nu pot da adresa că intră în acțiune filtrul de spam): „Vasile Ștefănescu s-a născut la 10 februarie 1828, în localitatea Gârcina, județul Neamț. În 1843 se înscrie la Seminarul de la Socola, unde îl are ca profesor pe ierodiaconul Melchisedec, fratele său și viitorul episcop de Roman. Începând cu 1848 este, pentru o perioadă de trei ani, învățător în satul natal. Hirotonit preot în anul 1851, devine, nouă ani mai târziu, protopop de Bacău, iar în 1865 este transferat, în aceeași slujbă, la Roman. Rămas văduv, intră în monahism în decembrie 1876, primind numele Valerian. Tot acum, episcopul Isaia Vicol îl numește arhimandrit vicar la episcopia Romanului, iar trei ani mai târziu este ridicat la treapta arhieriei (16 ianuarie 1879), fiind numit arhiereu-locotenent la Buzău, cu titlul Râmniceanul. Deși până în 1919 a fost arhiereu titular al episcopiei de Buzău, a mai îndeplinit și alte funcții, precum egumen la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iași, locțiitor de episcop la Buzău (noiembrie 1893-martie 1894), director al Tipografiei Cărților Bisericești (mai 1895-noiembrie 1897), arhiereu vicar al Mitropoliei Ungrovlahiei. În 1899 se stabilește în București, fiind arhiereu slujitor la Biserica Sfântul Spiridon-Nou din capitală; pensionându-se în 1919, ierarhul Valerian s-a retras la Roman, unde a trăit până la moarte. Cu toate acestea, la 14 noiembrie 1923, Sfântul Sinod i-a încredințat funcția de arhiereu-locotenent al eparhiei Râmnicul-Nou Severin, cu titlul Craioveanul, însă, din cauza vârstei înaintate, Valerian Ștefănescu a rămas la Roman*, unde a murit la 8 martie 1928, la venerabila vârstă de 100 de ani, fiind înmormântat în grădina Episcopiei din acest oraș, vezi Mircea Păcurariu, „Arhiereul Valerian Ștefănescu (1828-1928)”, în MMS, anul XXXV, nr. 7-8, iulie-august 1959, p. 487-490.”. Prin urmare, se pare că era arhiereu în Episcopia Buzăului (posibil vicar), dar nu episcop al Buzăului și că s-ar fi retras la Roman prin 1919. --Donarius (discuție) 9 februarie 2022 00:25 (EET)
- Episcop al Buzăului era în acea vreme Dionisie Climescu (1894-1921), care nu-și părăsise eparhia și nu plecase în refugiu (https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/documentar/drama-mitropolitului-primat-conon-21875.html). --Donarius (discuție) 9 februarie 2022 00:14 (EET)
- Sunt ceva confuzii în surse deoarece organizarea bisericească de acum 100 de ani era oarecum diferită de cea de acum. Oricum Valerian era prin sudul țării în acei ani (vezi https://ziarullumina.ro/regionale/oltenia/rolul-bisericii-valcene-in-marele-razboi-136475.html), alături de Conon și de Meletie. Episcop al Romanului era Teodosie Atanasiu, așa că prezența bătrânului Valerian nu era necesară. În plus, cred că Valerian nu a fost arhiereu vicar al Romanului (sursele fac iarăși confuzie), ci un arhiereu bătrân care se retrăsese în Episcopia Romanului și-l ajuta pe episcop cu unele treburi, fără să fie legat prin vreo funcție de episcopie, de aceea a rămas cu titulatura Râmniceanul și nu i s-a zis Băcăuanul. --Donarius (discuție) 9 februarie 2022 00:04 (EET)
- În manifest e vorba de un Valerian care era în acele vremuri vicar la Episcopia Buzăului (așa înțeleg eu din imaginea mărită).--Accipiter Gentilis Q.(D) 8 februarie 2022 23:28 (EET)
Link: nota 60 de la pp. 269-270 ale articolului Din corespondența inedită a episcopului Melchisedec Ștefănescu, de Iulian Marcel Ciubotaru, publicat în Historia Universitatis Iassiensis IV / 2013.--Accipiter Gentilis Q.(D) 12 februarie 2022 11:04 (EET)
Ranguri
modificareNu intervin în articol ca să nu provoc conflict de modificare: cei trei prelați erau doar simpli arhierei, adică ierarhi care nu conduceau propriu-zis nicio episcopie, ci îi asistau pe episcopi sau pe mitropoliți în diferite activități. Arhiereii aveau hirotonire episcopală, deci erau formal episcopi, dar cu toate acestea nu purtau acest titlu deoarece nu conduceau nicio episcopie. Rangul de episcop vicar nu a existat decât după cel de-al Doilea Război Mondial, iar până atunci vicarii cu rang episcopal erau arhierei vicari. Unii dintre arhierei nu erau nici măcar vicari, ci aveau alte atribuții, iar rangul lor era mai mult onorific. După câte am cercetat, Teofil Mihăilescu (1863-1926) era arhiereu vicar al Mitropoliei Ungrovlahiei cu titulatura „Ploeșteanul” (1912-1919), Valerian Ștefănescu (1825-1928) era arhiereu al Episcopiei Romanului (1890-1928), iar Meletie Dobrescu (1863-1923) era arhiereu al Mitropoliei Ungrovlahiei cu titulatura „Constănțeanul” și a fost delegat înaintea războiului cu administrarea bisericească a Cadrilaterului. Rangul de arhiereu îi făcea membri ai Sfântului Sinod, dar ei aveau, cu toate acestea, o influență limitată, nefiind conducători de episcopii. Sper că am lămurit câte ceva pentru o mai bună înțelegere a articolului. --Donarius (discuție) 8 februarie 2022 23:49 (EET)
- Mulțam fain. I. G. Duca scrie doar de arhierei, iar cel care le încurcă e Adrian Duțuc. Cred că se păstrează corespondența cu sursa dacă se spune arhierei în loc de episcopi, deoarece episcopul este un arhiereu.--Accipiter Gentilis Q.(D) 9 februarie 2022 00:19 (EET)
- Cf. canoanelor clerul se împarte în trei categorii: diaconi, preoți și episcopi, iar trecerea dintr-o treaptă în alta se face prin hirotonie. Arhiereii sunt de facto episcopi, deoarece sunt triplu hirotoniți, dar de jure episcopi sunt doar cei care conduc o episcopie. --Donarius (discuție) 9 februarie 2022 00:27 (EET)
- Mulțam fain. I. G. Duca scrie doar de arhierei, iar cel care le încurcă e Adrian Duțuc. Cred că se păstrează corespondența cu sursa dacă se spune arhierei în loc de episcopi, deoarece episcopul este un arhiereu.--Accipiter Gentilis Q.(D) 9 februarie 2022 00:19 (EET)
Rezolvat--Accipiter Gentilis Q.(D) 12 februarie 2022 10:56 (EET)
Lămurire
modificareCine este Arhimandritul Iosif, ce se știe despre acesta? Tudorvisanmiu (discuție) 19 ianuarie 2023 17:05 (EET)
- Nu știu să vă spun mai mult decât scrie în articol.--Accipiter Gentilis Q.(D) 20 ianuarie 2023 00:40 (EET)
Licență citate
modificare- Corneliu Manolescu-Râmniceanu (1851 – 1932) > 70 de ani de la deces
- Conon Arămescu-Donici & ceilalți 6 - act oficial al BOR din 1917 > 50 de ani
- Pimen Georgescu (1853-1934) > 70 de ani de la deces--Accipiter Gentilis Q.(D) 12 februarie 2022 02:16 (EET)