Discuție:Daniel (carte)

	Articolul Daniel (carte) este un subiect de care se ocupă Proiectul Biblia, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre Biblie și alte texte religioase Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
Neclasificat	Acest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Secolul al II-lea

Tradus din en:Talk:Daniel (biblical figure): Aș vrea să adaug aici că motivul pentru care știm că această carte a fost scrisă în secolul al II-lea î.Hr. este că profețiile sunt exacte doar până la o anumită dată: mai exact 164 î.Hr. După această dată, toate profețiile din ea sunt catastrofal de greșite. Singurul mod în care se putea obține o carte cu profeții corecte până la o anumită dată și eronate după aceea este cel în care cartea a fost în mod real scrisă la data respectivă, făcând ca toate „predicțiile” dinainte de acel moment erau de fapt istorie deghizată drept predicții pentru a face predicțiile propriu-zise adăugate după primele să pară întemeiate. --Katolophyromai (talk) 15:41, 3 December 2017 (UTC)

Iluminismul și metoda istorică nu le-au mai lăsat istoricilor nicio altă opțiune. Vedeți en:WP:RGW. Tgeorgescu (discuție) 13 august 2019 04:25 (EEST)

Tabor, James D. (2016) [2011]. „Ancient Jewish and Early Christian Millennialism”. În Wessinger, Catherine. The Oxford Handbook of Millennialism. Oxford Handbooks Series (ed. reprint). Oxford: Oxford University Press. p. 256. ISBN 9780190611941. Accesat în 7 septembrie 2020. The book of Daniel becomes foundational for the Jewish or Jewish-Christian millenarian vision of the future that became paradigmatic [...]. [...] One of the great ironies in the history of Western ideas is that Daniel's influence on subsequent Jewish and Christian views of the future had such a remarkable influence, given that everything predicted by Daniel utterly failed! [...] One might expect that a book that had proven itself to be wrong on every count would have long since been discarded as misguided and obsolete, but, in fact, the opposite was the case. Daniel's victory was a literary one. [...] Daniel not only survived but its influence increased. The book of Daniel became the foundational basis of all Jewish and Christian expressions of apocalyptic millenarianism for the next two thousand years. [...] Daniel is the clearest example from this period of the “when prophecy fails” syndrome [...] 

„Claiming that historical criticism is passé may suggest to some that conservative biblical scholarship has won the “battle” against historical criticism and is now finally vindicated. This may sound appealing in popular circles, but it is not true in academia.”

—Peter Enns, 3 Things I Would Like to See Evangelical Leaders Stop Saying about Biblical Scholarship

„A afirma ideea conform căreia critica istorică este depășită poate sugera unora că cercetarea conservatoare a Bibliei a câștigat „bătălia” contra criticii istorice, obținând validarea finală. Asta poate suna atrăgător în cercurile populare, dar nu este adevărat în universități.”

—Peter Enns

Citat de tgeorgescu (discuție) 25 martie 2023 21:51 (EET)

Colecție de citate

Oxford Bible Commentary (2001 ed.), page 701, "In fact Belshazzar is not Nebuchadnezzar's son, as Baruch supposed, but the son of Nabonidus (555-538 BCE) whom Cyrus overthrew. The same error occurs in Dan 5:2, 11, 13, 18, 22, which has lead some to date Baruch after Daniel." Collins, The Book of Daniel, Volume 1, p. 37 "No mention is made of Nabonidus (556-539), presumably because the author confuses him with Nebuchadnezzar". Raymond Hammer, The Book of Daniel, p. 4, "One would expect a writer in the sixth century B.C. to be reasonably accurate on major historical events, but such is not the case. Belshazzar is represented as the son of Nebuchadnezzar (Dan. 5:11), although he was the son of Nabonidus (Nabuna'id)." Daniel Harrington, Invitation to the Apocrypha, p. 95, "Then they are to pray for the Babylonian king Nebuchadnezzar and his 'son' Belshazzar (who was actually the son of Nabonidus; see Daniel 5 for the possible source of this error)." Andrew Hill, Daniel-Malachi, in The Expositor's Bible Commentary, p. 30, "Those scholars interpreting 'father' rigidly to mean that Belshazzar was the 'son' of Nebuchadnezzar (v. 2) identify the 'queen' or 'queen mother' as Nitocris ..." Stephen Miller, Daniel, in The New American Commentary, p. 149-150, "Archer thinks that Nabonidus may have married a daughter of Nebuchadnezzar, making Belshazzar the king's grandson ... Though any of the above suggestions are possible, this one is probably correct". (Reading a little further down the page shows that Miller holds that Daniel actually lived in the sixth century and was an eyewitness to events he described.) Eerdman's Commentary on the Bible, p. 800, "The writer is ill informed about the dynastic succession in Babylon. Nebuchadrezzar was not the father of Beshazzar." Paul Redditt, Introduction to the Prophets, 141. "Also Bar 1:11-12 treats Belshazzar as Nebuchadnezzar's son (as does Daniel 5), when in fact he was the son of Nabonidus, the last king of Babylon (556-539).

Alte enciclopedii

Enciclopediile Britannica, Iranica și Judaica sunt de acord că Darius Medul nu a existat niciodată. Larousse scrie: „livre de Daniel Livre biblique composé vers 165 avant J.-C.” Diferența este că Wikipedia este crowsourced, în timp ce Britannica și Larousse nu sunt. În rest cele trei enciclopedii au aceleași valori și aceleași idealuri. tgeorgescu (discuție) 20 august 2022 07:53 (EEST)

Editură

Inter-Varsity Press este o editură universitară creștină. Și nu e singura de acest fel citată în articol. tgeorgescu (discuție) 2 decembrie 2023 04:53 (EET)