 | Acest articol este de interes pentru următoarele WikiProiecte: |
| Proiect Istoria României (evaluat ca făcând parte din grupa A, importanță medie) |
|---|
 | Articolul Epidemia de holeră din timpul participării României la cel de-Al Doilea Război Balcanic este un subiect de care se ocupă Proiectul Istoria României, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre aspectele istoriei României
Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici. |  A | Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa A pe scala de calitate. | | Medie | Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță. |
| Proiect Istorie militară (evaluat ca făcând parte din grupa A, importanță mică) |
|---|
 | Articolul Epidemia de holeră din timpul participării României la cel de-Al Doilea Război Balcanic este un subiect de care se ocupă Proiectul Istorie militară, spațiul de organizare și coordonare pentru dezvoltarea articolelor despre bătălii, războaie, conducători de armate și armate participante la lupte
Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici. | | A | Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa A pe scala de calitate. | | Mică | Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa mică pe scala de importanță. |
|
- pe 21 sau pe 22 iulie a fost prima inoculare ? Răspunsul este: 21 iulie, deși există unele surse care pomenesc 22 iulie. Eroarea provine însuși din articolul lui Cantacuzino din 1920 din Analele institutului Pasteur, când folosește 2 date diferite în două pagini diferite. Lucrurile devin însă clare tot în același articol, când Cantacuzino menționează intervalul dintre doze, de 6 zile. Aplicând intervalul la perioadele dintre inoculări, este clar că cea de-a doua cifră dată de Cantacuzino (21 iulie) este cea corectă și nu prima.--Accipiter Gentilis Q.(D) 13 februarie 2021 23:24 (EET)Răspunde
Un merit special în construcția acestui articol revine lui Danvasilis, care, a venit în ajutor cu materiale excelente, pe care le-am putut folosi ca surse. Din rândul acestor materiale, nominalizez următoarele două articole excepționale, adevărate modele de atitudine științifică rațională, într-o epocă în care bolile infecțioase au devenit motiv de bâlci politic și social, iar pseudoștiințele tind să domine arealul informației publice:
- COVID-ul este o boală infecțioasă pe care o studiază virusologii, o tratează medicii de boli infecțioase (acum și toți medicii din spitalele COVID) și medicii de familie și o previn epidemiologii, însă părerile lor nu contează, și COVID-ul a devenit un bâlci politic și social discutat pe la televiziuni de nespecialiști și antivacciniști. Dar când se îmbolnăvesc de Covid tot la medic ajung și nu întreabă televizorul și apoi regretă amar că nu s-au protejat și nu s-au vaccinat. - Danvasilis (discuție) 2 ianuarie 2022 20:17 (EET)Răspunde
