Discuție:Filiași
Text inserat de un anonim modificare
ANUNT IMPORTANT:Sâmbată 5 noiembrie 2005 orașul Filiași sărbătorește 70 de ani de la
- infintarea Bibliotecii"Anton Pann".Cei interesați sunt invitați să participe la o paleta largă
- de manifestari dedicate acestui eveniment incepând cu ora 11,la sediul bibliotecii!
- "Scapat din salbaticia defileului si de vecinatatea dealurilor, Jiul conflueaza cu Gilortul
si Motrul, in nord-vestul Campiei Olteniei, intr-un loc binecuvantat de Dumnezeu, cu clima prielnica si pamanturi manoase, care i-a statornicit pe oameni aici, formand o comunitate ce si-a transmis mesajul peste veacuri, inca inainte de Hristos, fapt dovedit de izvoare de cercetare. In anul 1930, preotul Dumitru Popescu a descoperit in locul numit "Via lui Tarfulea" monede emise de doua cetati-porturi la Marea Adriatica, Dyrrhachium si Apollonia, aflate sub stapanirea imperiului roman.
- In locul numit de localnici "Bujoarna", muncitorul Ilie Ruicu , a descoperit intamplator in anul 1976, fragmente de ceramica apartinand culturii Glina III.
- Cativa ani mai tarziu, tot in acelasi loc, norocosul Ilie Ruicu,a descoperit componente ale uneltelor de pescuit din ceramica, datand din sec.X-XIII.
- La Muzeul Olteniei din Craiova, sunt expuse monede din sec.XIII descoperite la Filiasi.
- Desfasurarea in aceste locuri a unor activitati sociale si culturale intense, este dovedita stiintific prin cercetari arheologice ample desfasurate si in aceasta zona, cercetari ce au dus la descoperirea unui tezaur monetar, datand din secolul X-XIII.
- Izvoare istorice consemnate in bibliografia romanului "Zamfira fica lui Moise Voevod(1526-1570) al autoarei lucia Bors-Bucuta, atesta existenta asezarii Filiasi inainte de 1526, delimitand precis si asezarea:
- "Zamfira ramasa la Filiasi cu Marco si Vlad, incepu sa faca cu acestea si cu mama ei, lungi drumuri cu radvanul sau calari, prin imprejurimile conacului, suind dealurile Comanestilor si ale Bodaestilor ca sa se lase apoi in satul Almajel unde poposeau la niste rude..."
- De asemenea ,actul domnesc emis de Domnul Tarii Romanesti, Alexandru Voievod, din anul 1571(7079) august 13 dovedeste existenta acestei localitati cu numele ce-l poarta astazi.
" +Din mila lui Dumnezeu, Io Alixandru Voievod si domn a toata tara
Ungrovlahiei, fiul marelui si preabunului Mircea voievod si nepotul
lui Mihnea voievod. Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele
slugii domniei mele, Oprea si cu fratele lui, Stanciul si cu fii lot,
cati le va lasa Dumnezeu, ca sa le fie satul Frasinul jumatate si
Filiasul iar jumatate si cu vecini si cu tot venitul, oricat se va
alege, pentru ca au cumparat Oprea si Stanciul acele sate de la
jupanita Caplea si de la mama ei din Valcanesti, pentru 35.200 aspri
turcesti gata.
Si hotarul sa se stie:pana la Obarsia Filiasului si pana la Stalpul
lui Stancel si de la Noiastran peste Jiu pana la Curmatura si din
losul Topilei si de acolo pana la varvul Dealului Batran si pana la
culmea Rasnicelului si pana la selistea lui Fratie, la fantana, si
de acolo pana la Curmatura dinspre viile calugarilor si pana la
apa Jiului si iar Curmatura pana la Tiganul.
Si eu, Ganea diac, care am scris in cartea de scaun Bucuresti,
luna august 13 zile si de la Adam pana acum curgatori,
in anul 7o79(1571)
+Io Alexandru voievud, din mila lui Dumnezeu, domn. "
- De-a lungul anilor, localitatea Filiasi si-a mentinut comunitatea etnica, fapt atestat de unul din cele mai vechi documente cartografice ale tinuturilor noastre, harta lui Anton Maria del Chiaro, de origine italiana, fost secretar al lui Constantin Brancoveanu, tiparita la Venetia in 1718 in cartea, "Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia". Asezarea este mentionata si in harta lucrata de Friedrich Schwarz, in 1723 in timpul ocupatiei austriece."
← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Iulianu (discuție • contribuții).
Legătură moartă modificare
În timpul mai multor rulări automate ale robotului următoarea legătură externă a fost găsită indisponibilă. Verificaţi dacă legătura este într-adevăr indisponibilă şi reparaţi sau înlăturaţi legătura, după caz!
Nu pot fi dinari modificare
1. Denarii romani nu se mai produceau. Dinarii sunt orientali, nu austrieci. Cu greu, poate, ducați/țechini. Cel mai probabil: monede de argint, nu aur, Friesacher Pfennig sau Frizatik, vezi [1] si [2].
2. Friesach a fost mereu in Carinthia, deci e gresit sa spui "din Friesach si Carinthia".
Vad ca s-au copiat greselile astea in nenumarate alte website-uri. Avem o raspundere... Arminden (discuție) 22 martie 2020 10:29 (EET)