Discuție:Fluid ideal

	Articolul Fluid ideal este un subiect de care se ocupă Proiectul Fizică, o inițiativă de a construi o listă cuprinzătoare și detaliată cu informații despre fizică Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
Început	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa Început pe scala de calitate.
Medie	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa medie pe scala de importanță.

Denumire

Unii autori (v. referințele) consideră sinonime expresiile „fluid ideal” și „fluid perfect”. Dacă ar fi vorba de „lichid ideal” și „lichid perfect” n-aș obiecta. Însă prin „fluid” se înțeleg atât lichidele, cât și gazele.

La gaze, gazul perfect este cel descris de teoria cinetico-moleculară, consecința este că capacitatea termică masică este constantă cu temperatura, situație inacceptabilă în practică deoarece rezultatele diferă mult față de realitate. De aceea se folosește alt model, al gazului ideal, bazat pe ecuațiile termice de stare (Clapeyron) și cele calorice de stare (Robert Mayer). În acest model capacitatea termică masică variază cu temperatura, obținându-se în practică rezultate mult mai conforme cu realitatea.

La lichide capacitatea termică masică variază foarte puțin cu temperatura, ca urmare rezultatele date de cele două modele sunt practic identice, motiv pentru care specialiștii hidro nu fac deosebirea. Însă afirmația că noțiunile sunt identice nu este valabilă la nivel de fluid. În opinia mea asta ar trebui precizat în articol, în sensul că „dacă fluidul este un lichid, el poate fi descris și ca fiind perfect” punându-se acolo referințele bibliografice.

Alternativă: renunțarea la termenul „ideal” și redenumirea articolului „lichid perfect”, dar în niciun caz „fluid perfect”. --Turbojet  1 mai 2024 22:25 (EEST)

Da, problema este reală, deoarece în cazul gazelor există diferență între gaz perfect și gaz ideal. Am făcut completarea din articol („sau fluid perfect”) fiind influențat și de articolele en:Perfect fluid și fr:Fluide parfait, în care nu se face diferența dintre fluid perfect și fluid ideal; pe urmă am căutat în cărțile pe care le-am avut la îndemână și pe care le-am citat în articol.

Aș vedea două variante pentru remedierea acestei probleme: cea pe care ați enunțat-o mai sus (redenumirea articolului în „lichid perfect”), sau eliminarea sintagmei „sau fluid perfect” și readucerea articolului la versiunea anterioară.

Dacă e adevărat că „noaptea e un sfetnic bun”, aș propune să amânăm această discuție pe mâine. --Bătrânul (discuție) 1 mai 2024 22:48 (EEST)

Am readus articolul la versiunea inițială. --Bătrânul (discuție) 2 mai 2024 12:11 (EEST)

Și eu m-am mai gândit peste noapte. Poate, totuși, schimbăm titlul în „fluid perfect”, păstrăm conținutul (inclusiv paradoxul lui D'Alembert, care relevă inconsistența modelului cu realitatea). Scriem o secțiune de aplicații în care spunem că modelul lichidelor perfecte se poate aplica doar la curgerile potențiale, care au o aplicabilitate foarte limitată, nu pot modela nici măcar curgeri laminare, căci și acolo intervine viscozitatea, doar că nu apare turbulența. La gaze e și mai puțin util, nu există practic fenomene în gaze care să poată fi modelate prin modelul gazului perfect. Zsolt a completat la gaz perfect secțiunea la nivel cuantic, poate acolo modelul merge. La nivel macroscopic nu. Ce ziceți? --Turbojet  2 mai 2024 12:39 (EEST)

Nu mai zic nimic; pentru mine este un subiect închis. Am șters și pagina de redirecționare Fluid perfect, pentru a se putea scrie eventual un articol cu acest titlu. --Bătrânul (discuție) 2 mai 2024 18:31 (EEST)