Discuție:Fostul cimitir evreiesc Sevastopol din București

Ultimul comentariu: acum 7 ani de 188.25.108.129 în subiectul Contextul în 1940

Lămurire modificare

Strada Sevastopol, care făcea legătura între Piața Buzești și Calea Victoriei, se numea, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Ulița lui Sebastopol, după numele unui proprietar de prin partea locului. Această uliță era plină de noroaie în care se împotmoleau trecătorii și căruțele. În timpul Războiului Crimeii (1853-1856), trupele expediționare franco-engleze au fost oprite timp de aproape un an în fața Sevastopolului - principalul port al flotei militare ruse de la Marea Neagră. Bucureștenii au transformat, în glumă, pe Sebastopol în Sevastopol, locul unde se împotmoliseră aliații, nume care, ulterior, a fost oficializat de primărie. (citat din Alexandru Ofrim, „Străzi vechi din Bucureștiul de azi”)[1].Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Utilizator:Miehs (discuție • contribuții).

Contextul în 1940 modificare

În Consiliul de Cabinet din 8 septembrie 1940 subiectul este deschis de Traian Brăileanu care a ridicat problema Crematoriului din București. În opinia lui, ar fi trebuit închis pe motiv că ar fi împotriva Bisericii. Antonescu a spus că ele există în toate țările, că omenirea merge spre progres și că cimitirele (la modul general, nu doar unele) trebuie să dispară cu timpul. În acest context a spus că trebuie să scoată cimitirele evreiești din centrele orașelor. Sima a replicat că nu trebuie să dea impresia că se ia o măsură împotriva religiei lor. Antonescu a spus că trebuie să-i pregătească pe evrei pe o chestiune de igienă. Adică, evreii să caute din vreme un alt cimitir. Petrovicescu a spus că cimitirul din Sevastopol este plin și nu s-a mai primit niciun mort de aproape 25 ani. Antonescu a încheiat subiectul spunând că trebuie discutată chestiunea cu Comunitatea evreilor, punându-le în vedere că este vorba de salubritate. (Stenogramele..., vol. 1, p. 171-172)

Deci, lucrurile nu stau chiar așa cum se crează impresia pe baza articolului scris de Paraipan.

De fapt, sursa aia este superficial documentată și discutabilă dacă se citesc și comentariile care vin din partea lui Lucian-Zeev Herscovici care combate câteva puncte importante din articol. 188.25.108.129 (discuție) 30 ianuarie 2017 14:15 (EET)Răspunde

Mda, deci nu poate omul să se uite la schimbări recente și să intervină pe un subiect recent creat/modificat de teama că vine un administrator cu niște comentarii pe lângă subiect. Sau, poate că vrea să-l sărbătorească pe nenea Iancu mai devreme cu 2 zile. Curat, murdar! Dar la subiect puteți răspunde? 188.25.108.129 (discuție) 30 ianuarie 2017 15:58 (EET)Răspunde
La subiect pot răspunde, probabil, cei care nu se rezumă la lectura stenogramelor și a discuțiilor de blog, ci au acces la surse de încredere, de preferință secundare și omologate de comunitatea istoricilor. Personal, nu sunt adeptul vreunei impresii care „se crează” [ sic!]. Problemele de comportament țin de un alt registru. --Pafsanias (discuție) 30 ianuarie 2017 16:10 (EET)Răspunde
Deci, nu puteți răspunde la subiect. În schimb, vă ocupați cu șicanarea utilizatorilor.
Apropo, cum e cu ferma de clone, stimate administrator? Dacă eu editez ca utilizator neînregistrat, pentru tine IP-urile diferite sunt clone? Ah, ai intrat în ofsaid. Și mai ești și administrator. Mânat de cele mai bune intenții. Siiiigur că da. Probleme de comportament? Ah, da, nu se vede bârna din propriul ochi.
Marcel Dumitru Ciucă și cei doi care l-au ajutat să publice aceste stenograme sunt antisemiți, legionari, antonescieni, ce sunt ăștia? Au îndrăznit să publice și alte stenograme (ale guvernării Sănătescu, Rădescu, ale ședințelor CC PMR). În afară că sunt arhiviști, ce mai sunt aceștia? Ai auzit pe cineva care a contestat faptul că respectivii au publicat aceste stenograme? Nu ți se pare că ai creat o situație penibilă?
Și, uite așa, în loc să scriem în articole, dăm socoteală unora care ne șicanează. Curat, murdar. 188.25.108.129 (discuție) 30 ianuarie 2017 16:54 (EET)Răspunde
Înapoi la pagina „Fostul cimitir evreiesc Sevastopol din București”.