Discuție:Golful Akaba (Eilat)

Aqaba sau Akaba

Eu unul am găsit pe internet surse pentru ambele variante, în funcţie de influenţele textului respectiv. Transliterarea google oferă acelaşi rezultat pentru ambele forme. Minisarm, tu în ce atlas ai găsit Aqaba?

În ceea ce priveşte varianta Eilat, cred că ar trebui să rămână, deoarece în România pare să fi pătruns mai mult.--Strainu (دسستي‎)  21 iulie 2010 14:42 (EEST)

Acaba

1. „Tara Edomului se afla la sud de Moab, intinzandu-se pana la Golful Acaba. [www.cercetatiscripturile.org/article.phd?id=1968]- Cercetati Scripturile - Portal de resurse biblice : Mezii
2. Patriarhia Romana - PELERINI IN TARA ... „Ne-am indreptat spre golful Acaba cu gandul de a ajunge la Manastirea SF. Ecaterina din Sinai. [www.basilicatravel.ro/impresii-de-calatorie/pelerini-in-tara-sfanta-si-pe-muntele-sinai.html]
3. Articole: Madianiti - Revista Respiro - „Madianiţii erau un popor nomad, al cărui teritoriu se întindea din partea sudică a peninsulei Sinai spre nord, până în golful Acaba ...” www.revistarespiro.ro/istorie/fascinatia-trecutului-viii/
4. Sesiunea 4: Armaghedon, Răpirea şi Procesiunea celei de a Doua Veniri - „...este în raza Mării Moarte la sud până la Elat, la nord de golful Acaba..." www.bhop.ro/.../Sesiunea_4_-_Armaghedon_Rapirea_si_Procesiunea_celei_de_a_Doua_Veniri.pdf (PDF/Adobe Acrobat).

Etc., etc.

Akaba

1. Referat Geografie - In sud prin Golful Akaba are iesire la Marea Rosie” (Document PDF (10.711KB)) · Document Word (30.5KB) ... www.referateok.ro/?x=arata&&id_c=11&pag=19, vezi şi Referate despre statul israel si conflictul dintre israiel si pale - „In sud prin Golful Akaba are iesire la Marea Rosie.” www.referat.ro/c_statul_israel_si_conflictul_dintre_israiel_si_pale_3154a.html
2. Exodul in lumina descoperirilor arheologice - 18 Iul 2007 ... Un anumit timp s-au statornicit langa golful Akaba, in tara ... De la golful Akaba, coloana a pornit spre nord..." www.crestinortodox.ro/diverse/exodul-lumina-descoperirilor-arheologice-69473.html
3. Israel referat - „In sud prin Golful Akaba are iesire la Marea Rosie.” www.preferatele.com/docs/geografie/6/israel-22.php .-
4. OBADIA - „Acest munte Seir nu era un pisc izolat, ci un întreg platou montan care se întindea de la sudul mării Moarte pînă la Golful Akaba. www.crestinul.ro/obadia.htm
5. Univ. Ovidius Constanţa: „CUPRU - În 1934, Rabbi Glueck descoperise de la 10 km de Marea Moartă minele de cupru ale regelui Solomon, iar 4 ani mai târziu găseşte lângă Golful Akaba urmele ..." www.scritube.com/stiinta/chimie/CUPRU42314412.php Vezi şi [PPT] Cuprul (Arama) - (Microsoft Powerpoint - HTML). În 1934, Rabbi Glueck descoperise de la 10 km de Marea Moartă minele de cupru ale regelui Solomon, iar 4 ani mai târziu găseşte lângă Golful Akaba urmele ... www.didactic.ro/files/5/0cuprul.ppt
6. Cronologia Razboiului Rece - „La 22 mai sunt inchise golful Akaba si portul israelian Eilat.” www.revista22.ro/a-href-cronologia-razboiului-rece-3042html-titlecronologia-razboiului--3042.html

Etc., etc.

Desigur, sunt şi o droaie de Aqaba. Problema este că litera q a intrat în limba română sub două forme principale, ambele neologisme sau barbarisme: din latină, însoţită de v (Qvintul, qvuantum, aqvamarin, etc.) şi din franceză, însoţită de u (Quintul, quantum, aquamarin, etc.) Cuvantul Aqaba este neuzual în limba noastră, gutural, greu de pronunţat, avand singura caltate că provine la noi din limba engleză, unde a fost transliterat ca atare din limba arabă - şi după cu se ştie, un anglofon va schimonosi cu candoare cuvintele din alte limbi... --Alex F. (discuţie) 23 iulie 2010 10:30 (EEST)

Cred că se exagerează pe alocuri. Cum adică un subiect să primească în acelaşi titlu două denumiri doar pentru că ce? Eu am adus surse de încredere pentru „Aqaba” (atlas al cărui autor este unul din cei mai renumiţi autori români contemporani de geografie: Octavian Mândruţ), dar, în schimb, domnul Alex F. îmi aruncă www.referateok.ro şi www.preferatele.com. Dacă în România s-ar fi folosit predominant „Eilat”, atunci de ce nu se reflectă asta în atlase (mai ales în cele destinate publicului larg, precum Atlas geografic general, Octavian Mândruţ, Bucureşti, Editura Corint, 2004)? Nu sunt de acord adăugarea lui „Eliat” (denumirea evreiască) în titlu pentru simplul fapt că redenumirea a fost efectuată în virtutea unui presupuse corectitudini nedemonstrată deocamdată (cel puţin, nu într-un mod onorabil).—Sebimesaj 24 iulie 2010 15:17 (EEST)

Sebi, tu NU ai menţionat până acum ce atlas ai consultat. Eu am consultat unul din 196x unde scria Akaba.

Dacă va rămâne o singură denumire în titlu, eu sunt puternic pentru Eilat, ca fiind denumirea cea mai probabilă sub care va căuta cineva articolul (cea mai răspândită la ora actuală). Atlasele nu sunt nici pe departe servite de "un public larg", dimpotrivă, aş spune că în România sunt limitate la elevi şi geografi. În schimb toate agenţiile de turism importante oferă sejururi în "golful Eilat" şi este mult mai probabil ca un număr mare de internauţi să caute informaţii despre ce găsesc pe siturile agenţiilor.--Strainu (دسستي‎)  24 iulie 2010 17:26 (EEST)

Suntem în faţa a trei probleme cere se cer rezolvate:

I.-Folosirea în titlu a ambelor denumiri sinonime ete permisă, sau nu, de regulile Wp.? Eu n-am găsit regula care o interzice. Avantajul constă în o accesare mai lesnicioasă a articolului şi nu văd care pot fi dezavantajele.

II.-Golful Eilat este „o denumirea evreiască”?!? Presupun că vă referiţi la o denumire israeliană/biblică, mă rog, şi care-i impedimentul? O denumire arabă este preferabilă automat? Cum vom denumi reperele geografice biblice/israeliene/evreieşti, dacă insistaţi: Ierusalimul - „El-Kuds", Iordanul - „El-Urdun", Harmagedon (Har Meghido) - „Tell el-Mutesellim”, etc.? Întrebarea este dacă numele Golful Eilat are o folosire frecventă, sau accidentală în limba română şi raspunsul l-a dat d. Strainu mai sus. De notat şi spusele "and in many pre twentieth-century sources, known as the Gulf of Eilat" (en:Gulf of Aquaba).

III.-Asupra transliterării Aqaba - Akaba - Acaba, ca mai sus. --Alex F. (discuţie) 25 iulie 2010 01:46 (EEST)

1. Eu am adus o sursă de încredere, în timp ce dv. nu ați procedat așa (rețineți că Wikipedia nu este o sursă de încrede — nu mai faceți trimiteri la articolul englez pentru că sunt irelevante dacă nu sunt referențiate).

2. Există funcția de redirecționare pentru articolele cu denumiri multiple. De aceea nu există un motiv întemeiat pentru utilizarea a două denumiri în același titlu.

3. Poziția dv. asupra transliterări este pură cercetare originală. Unde se spune că „q” este o literă care a intrat în limba română ca barbarism? Greutatea pronunțării unor sunete este un motiv pentru care un articol să fie redenumit?

Problema dv. este că nu vă susțineți credibil argumentele. Eu, chiar dacă am doar unul, l-am susținut cu o sursă de încredere.

Strainu, atlasul la care fac referire este exclusiv destinat publicului larg, nefiind o lucrare pretențioasă din punctul de vedere al informației. Dacă îmi vei demonstra că „Eliat” este mult mai uzual decât „Aqaba” (folosit de specialiști) voi fi de acord cu tine. Până atunci, nu mi se pare corect ca o redenumire să fie făcută cu forța, fără argumente credibile.—Sebimesaj 28 iulie 2010 20:25 (EEST)