Discuție:Hiperboreea

	Articolul Hiperboreea este un subiect de care se ocupă Proiectul Mitologie greacă, o inițiativă de a construi un compendiu cuprinzător și detaliat de informații despre elementele mitologiei grecești. Pentru a participa, numai editați articolul sau vedeți pagina proiectului și pagina sa de discuție. Nu ezitați să ne întrebați despre proiect și să ne dați sugestii!
Început	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa „început” pe scala de calitate.
Medie	Acest articol a fost evaluat' ca fiind ' pe scala de importanță.

Titlul articolului

Hiperborea sau Hiperboreea? Este adevărat că există și articolul Hiperboreea, dar acela poate fi redenumit ca Hiperboreea (revistă). Aștept păreri/sfaturi. --Bătrânul (discuție) 28 noiembrie 2012 11:04 (EET)

M-am uitat prin câteva dicționare românești, pe care le am la îndemână:

• Noul dicționar universal al limbii române (autori: Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu) propune forma hiperborean, pentru a desemna un locuitor al regiunii respective;
• Dicționarul de neologisme (autori Florin Marcu și Constant Maneca), propune aceeași formă, hiperborean, pentru desemnarea aceluiași locuitor;
• DEX propunea aceeași formă: hiperborean;
• DOOM2 propune însă forma hiperboreean, hiperboreeană.

--Lucian GAVRILA (discuție) 28 noiembrie 2012 12:14 (EET)

Există și în greaca veche două forme ale acestui nume: Ὑπερβορέα, Hyperborea și Ὑπερβορεία, Hyperboreia (după cum și pentru locuitori există variația Ὑπερβόρεοι / Ὑπερβόρειοι). Socotind că numele a pătruns în română pe filieră franceză (Hyperborée) și prin analogie cu alte nume similare, cred că este preferabilă forma Hiperboreea.

Nu vreau să complic discuția și să provoc reacții alergice, dar în traducerea din 1961 a lui Herodot forma utilizată este hyperboreeni, cu -y- (la fel ca și aici și aici, pp. 151-152).

Cât despre copyvio, Utilizator:Dm1930 ar putea fi Mihai Dragnea de aici și aici. --Pafsanias (discuție) 28 noiembrie 2012 13:19 (EET)

Se pare că transliterările în limba română ne mai rezervă și alte „dureri de cap”. Astfel, deși avem articolul Moreea, în textul acestuia (dar și al altor articole) apare cu obstinație forma Morea. Cam tot așa e și cu Iudeea/Iudea. Bine că nu sunt probleme de acest gen la Coreea și la Crimeea. --Bătrânul (discuție) 28 noiembrie 2012 16:09 (EET)

Dacă vrem o listă mai lungă, din sfera numelor antice, iată câteva reproduse după normele ortografice ale Academiei: Acteea, Alteea, Amalteea, Astipaleea, Cadmeea, Caldeea, Casiopeea, Cezareea, Cheroneea, Coroneea, Deceleea, Eleea, Eubeea, Euricleea, Foceea, Galateea, Geea, Idumeea, Laodiceea, Medeea, Niceea, Odiseea, Pentesileea, Plateea, Potideea. Forme de plural: Cianee, Elizee, Flegree, Panatenee, Propilee. Este vorba de substantive feminine paroxitone, cu genitivul în –eei/-eelor. Excepții: Rea, Idotea (și desigur, masculinul Enea).

Formele cu –eea au avantajul de a face indubitabilă pronunțarea (hiat: -e-ea și accent pe penultima silabă) și evită orice asimilare nedorită cu forme oxitone accentuate pe diftongul –ea (belea, bezea, bretea, cafenea, cherestea, chiftea, cișmea) sau cu forme articulate ale femininelor paroxitone în –e (calea, valea, fruntea, luntrea, puntea).

În legătură cu „durerile de cap”, cred că nu trebuie să ne facem atât de multe probleme și să admitem că, în ciuda încercărilor de standardizare, pot exista mai multe forme corecte ale unui cuvânt (mai ales pentru numele proprii). Riscând o „metaforă hidrotehnică” – care sper să fie apreciată de Bătrânul – trebuie să admitem că, deși navigarea este mai rapidă și mai sigură pe un canal artificial rectiliniu, fluviile limbilor naturale își sfârșesc adesea cursul printr-o deltă cu numeroase brațe și bălți. --Pafsanias (discuție) 28 noiembrie 2012 21:56 (EET)

Bine zis! mi-a plăcut metafora... „Se non è vero, è ben trovato”... --Bătrânul (discuție) 28 noiembrie 2012 22:12 (EET)