Discuție:Ortografia limbii române

Eu consider că trebuie să scriem așa cum cer legile din momentul respectiv. Și mie mi-ar plăcea să scriu peste tot cu î (din i), pentru că ar fi mai ușor și mai eficient așa. Dar dacă alții, care au avut dreptul să stabilească modul de scriere, au stabilit așa, eu mă supun. Îmi place logica lui Pruteanu, dar nu logica primează aici, ci autoritatea, așa cum nici la Wikipedia nu primează adevărul, ci verificabilitatea. Eu mă voi strădui să scriu așa cum îmi vor impune legile țării în a cărei limbă scriu. Aveți vreun contraargument la acest raționament?--abel 2 ianuarie 2007 01:31 (EET)

Mi se pare că paragraful de mai sus exemplifică foarte bine cum e posibilă instaurarea unei dictaturi și cum supremația legii primează asupra judecății bazate pe bunul simț. Probabil că mai există o obligație legată de respectarea legilor, și anume aceea de a avea o privire critică asupra legilor în vigoare și de a milita pentru îmbunătățirea lor. Ce ne facem dacă într-o zi o să vină o mînă de indivizi la putere și o să își asume dreptul să stabilească scrierea limbii române cu caractere cuneiforme? O să ne supunem cu toții frumușel chiar dacă sfidează orice logică? Eu sincer nu credeam că mai există oameni care să înțeleagă și să le placă să scrie cu î (din i), dar dacă mai există, niciodată nu e prea tîrziu.Gigi marga (discuție) 26 februarie 2011 00:29 (EET)

Sigur. Argumentul este chiar politica Wikipediei:

• Politica punctului de vedere neutru spune că trebuie reprezentate toate punctele de vedere care au suport bibliografic. Atîta timp cît există publicații care folosesc grafia pre-1993, atîta timp cît la baza articolelor stau o mulțime de lucrări scrise în acea grafie și atîta timp cît în Republica Moldova este în vigoare grafia respectivă avem multiple motive să acceptăm scrisul cu î și sînt ca fiind corect. Vă reamintesc că aceasta nu este Wikipedia României, ci Wikipedia în limba română.
• Politica de Wikipedia:Verificabilitate permite scrisul cu î și sînt pentru că acest scris este verificabil, adică poate fi găsit în publicații serioase, nu doar recente ci și actuale.
• Lucrurile privind grafia la Wikipedia au fost stabilite cu mult timp în urmă și au devenit politică: Wikipedia:Versiuni de limbă română.

Situația nu este specifică limbii române. Aceleași probleme există și în engleză, spaniolă, portugheză etc. Wikipedia nu își permite să renunțe la contribuțiile utilizatorilor care preferă scrisul dinainte de 1993.

Și dacă vorbiți de autoritate, cu ce autoritate a fost decisă trecerea la noua grafie?... — AdiJapan ☎ 3 ianuarie 2007 16:26 (EET)

Bine argumentat răspuns! Dar consider că autoritatea Academiei, deci a celei care are dreptul de a stabili asemenea legi privind ortografia, este suficientă pentru a face ordine în acest haos. Trebuie să ne supunem cuiva în această privință, nu?

În plus, dacă tot acceptăm contribuțiile cu î, de ce să nu acceptăm (din același considerent) și contribuțiile fără diacritice? --abel 4 ianuarie 2007 19:10 (EET)

Probabil că deja știți, la momentul în care Academia a votat pentru schimbarea ortografiei printre membri săi erau numai doi lingviști, mari și lați. Nici unul din ei nu a votat pentru schimbarea grafiei. Erau desigur conștienți că din punct de vedere științific această schimbare este o greșeală. Argumentarea acestui fapt a fost făcută de specialiști precum Mioara Avram, care pînă la sfîrșitul vieții a susținut cu argumente temeinice, din perspectivă istorică, etimologică, fonetică etc. că facem o mare greșeală întorcîndu-ne la o grafie depășită. Vă recomand Ortografia pentru toți.

Un detaliu: decizia Academiei nu este lege.

Acceptăm și contribuții fără diacritice. Nimeni nu șterge un articol doar pentru că e scris fără. Dar cum nici o publicație serioasă nu își permite să scrie fără diacritice la fel și noi vrem să avem toate articolele scrise corect. Ne întoarcem la politică: scrisul cu î și sînt apare în numeroase publicații, și la noi și în R. Moldova, deci îl putem folosi și la Wikipedia, dar scris fără diacritice nu apare decît în unele versiuni online ale unor publicații serioase -- desigur, se invocă motive tehnice, deși Wikipedia și alte situri au demonstrat că se poate scrie și afișa corect cu diacritice. — AdiJapan ☎ 5 ianuarie 2007 09:10 (EET)

Nu ar trebui tratat și momentul 1993 (reintroducerea â, contextul)? --c-m-t 2 iulie 2007 17:44 (EEST)

Ba da. Articolul are multe lipsuri. Dacă vă pricepeți la subiect vă invit să îl completați. — AdiJapan ☎ 2 iulie 2007 18:06 (EEST)

În ceea ce privește secțiunea „î” și „â”, nu știu dacă punctul de vedere este neutru. Totuși nu am înțeles cine a decis în 1953 și 1964.--Venator 2 iulie 2007 18:25 (EEST)

Regulile ortografiei actuale

Cu părere de rău constat că acest articol nu prezintă "ortografia limbii române" ci e mai mult o prezentare a scandalului despre scrierea cu î din i/a. Dacă cineva știe regulile curent acceptate în ortografia limbii române ar fi foarte util să le prezinte aici. Probabil că cei care participă la scandalul cu î din i/a au în bibliotecile lor toate lucrările necesare pentru a completa acest articol și a-l face util și pentru cei care nu sînt specialiști în domeniu. Gigi marga (discuție) 26 ianuarie 2011 19:26 (EET)

Regulile de după reforma din 1993 sînt destul de simple pentru a fi formulate într-o frază, nu e nevoie de un articol întreg pentru asta. O formulare detaliată și cu exemple găsiți la pagina aceasta de pe situl Academiei Române. Atenție doar că textul hotărîrii conține o eroare: în loc de mijlocul citiți începutul.

Sub titlul „Ortografia limbii române” trebuie prezentate nu doar regulile actuale, ci întreaga istorie a grafiei limbii române, de la scrisoarea lui Neacșu pînă azi. Faptul că reforma din 1993 a stîrnit nemulțumiri se reflectă în cantitatea mai mare de text pe tema asta. Dar articolul de departe de a fi bine scris sau complet. Dacă puteți, vă invit să contribuiți la el. — AdiJapan 27 ianuarie 2011 13:17 (EET)

Aș contribui cu cea mai mare plăcere dar nu am competența necesară. Motivul pentru care citesc acest articol este pentru a mă informa, pentru a avea o referință care să detalieze regulile actuale ale limbii române. Linkul pe care l-ați menționat prezintă doar modificările din 1993 ori eu căutam regulile în sine, în totalitatea lor, nu doar modificările din 1993. În mod concret, căutam reguli specifice cu privire la folosirea apostrofului și a cratimei, pur și simplu pentru că nu vreau să mă bazez exclusiv pe ce îmi aduc aminte din școala primară.Gigi marga (discuție) 26 februarie 2011 00:29 (EET)

În acest caz un articol nu e suficient pentru a acoperi subiectul. Există cărți întregi pentru asta --- îndrumare, dicționare, lucrări de popularizare, gramatici etc. --- și nu pot fi sintetizate pînă la dimensiunea unui articol normal. De altfel nici nu este de interes enciclopedic să fie descrise detaliile cele mai mici.

Pentru a vă documenta în privința tuturor regulilor ortografice vă recomand:

• Mioara Avram, Ortografie pentru toți --- o puteți descărca în format PDF de aici sau o puteți citi online aici.
• DOOM2 --- îl puteți citi online aici. Primele cîteva zeci bune de pagini dau reguli ortografice generale.
• Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație, ultima ediție, care o fi (2001?).

Dacă aveți întrebări concrete va trebui să găsiți un loc să le puneți. La Wikipedia există pagina Wikipedia:Oracol, unde se poate întreba și discuta, dar ca regulă generală Wikipedia nu este un forum, deci nici ce vă spun eu aici nu e de fapt regulamentar. Pagina de discuție a articolului există ca să putem discuta despre articol, nu despre subiectul lui. — AdiJapan 26 februarie 2011 07:59 (EET)

Istorie

HOTĂRÎRE PENTRU APROBAREA NOILOR NORME ORTOGRAFICE ALE LIMBII ROMÎNE

Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne:

1. Aprobă noile norme ortografice ale limbii romîne elaborate de Academia Republicii Populare Romîne, care fac parte integrantă din prezenta Hotărîre.

2. Academia Republicii Populare Romîne va publica pînă la 1 octombrie 1953 Micul dicționar ortografic (Index de cuvinte), îndreptar pentru aplicarea noilor norme ortografice.

3. Noile norme ortografice ale limbii romîne intră în vigoare de la data de 1 aprilie 1954.

4. Începînd cu data de 1 aprilie 1954, manuscrisele pentru orice fel de lucrări ce se vor tipări, multiplica, litografia etc. vor fi prezentate în noua formă ortografică.

5. […] Începînd cu anul școlar 1955-1956, manualele pentru învățămîntul de toate categoriile tipărite cu vechea ortografie nu mai sînt valabile. […]

București, 16 septembrie 1953. Președintele Consiliului de Miniștri, GH. GHEORGHIU-DEJ

Iar atunci când Nichita Stănescu semna un articol ingenios intitulat Sînt pentru sunt, răspunsul a venit prompt și zdrobitor : nimeni altcineva decât tovarășul Nicolae Ceaușescu nu mai are voie să se atingă de această temă “de partid și de stat”! --Miehs (discuție) 13 noiembrie 2013 09:46 (EET)