Discuție:Participarea României la Primul Război Mondial

Aflați mai multe despre această pagină

	Articolul Participarea României la Primul Război Mondial este un subiect de care se ocupă Proiectul România în Primul Război Mondial, un spațiu de organizare pentru dezvoltarea articolelor despre participarea României la Primul Război Mondial Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
B	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa B pe scala de calitate.
0	Acest articol a fost evaluat ca făcând parte din grupa 0 pe scala de importanță.

Rescriere articol

Ultimul comentariu: acum 10 ani4 comentarii2 persoane în discuție

Pentru că suntem în anul centenarului izbucnirii războiului aș dori să rescriu articolul în întregime, având în vedere și starea lui actuală jalnică (text tradus și lipsit practic de referințe).

Propunerea mea este ca articolul să fie un centralizator succint al principalelor aspecte referitoare la participarea României la acest război, urmând ca aceste aspecte să fie detaliate în articole cuprinzătoare de sine stătătoare. Pentru început propun ca și cuprins al articolului următoarele secțiuni:

România în anii premergători izbucnirii războiului
1. Situația politică internă
2. Relațiile externe
  1. Relațiile cu Marile Puteri
  2. Relațiile cu țările vecine
  3. Alianțe
3. Nivelul de pregătire al Armatei
  1. Organizare și conducere
  2. Personal și mobilizare
  3. Instruire
  4. Înzestrare și logistică
Perioada neutralității
1. Acțiuni politice
  1. Pe plan intern
  2. Pe plan extern
2. Pregătiri militare pentru război
Intrarea în război
1. Negocierile cu Aliații
2. Consiliul de Coroană
3. Planul de campanie - Ipoteza „Z”
Campania anului 1916
1. Ofensiva în Transilvania
2. Operația de la Flămânda
3. Apărarea trecătorilor
4. Retragerea
  1. Apărarea Bucureștilor
  2. Operațiile din Dobrogea
  3. Replierea pe linia Râmnicu Sărat - Viziru
  4. Stabilizarea frontului în Moldova
Campania anului 1917
1. Reorganizarea Armatei
2. Planul de campanie
3. Marile bătălii
  1. Bătălia de la Mărăști
  2. A doua bătălie de la Oituz
  3. Bătălia de la Mărășești
4. Defecțiunea rusă
Campania anului 1918
1. Armistițiul
2. Pacea de la Buftea
  1. Aspecte politice interne și externe
  2. Aspecte militare
3. Reluarea luptelor
4. Eliberarea teritoriului național

E o treabă destul de complicată pentru că trebuie făcută o super-sinteză a unui subiect despre care s-au scris tone de cărți dar sper să reușesc. Am deja o serie de materiale pregătite și o bibliografie destul de solidă.

Înainte de a începe, aștept propuneri de îmbunătățire a planului expus și eventuale colaborări. --Macreanu Iulian (discuție) 27 iulie 2014 15:22 (EEST)Răspunde

Foarte bună idee. Eu aș putea să scriu pentru început secțiunea despre Pacea de la Buftea. Ah, am momentan împrumutată și monografia lui Mamina despre Consiliile de Coroană deci aș putea să scriu și acea secțiune.

Următoarele aspecte ar mai putea fi tratate:

Rolul reginei Maria, eventual într-o secțiune despre familia regală, unde s-ar putea pomeni și dezertarea lui C.
O secțiune despre tifosul exantematic.
O secțiune despre victime, eventual și despre cimitire ale eroilor (e unul în Franța, la Soulzmatt)
O secțiune sumară despre evoluții ulterioare, precum Marea Unire, continuarea războiului în Ungaria, eforturile diplomatice de recunoaștere, tratatele de pace (apropo, nu există nici articol despre Marea Unire. Actualmente face redirect către Unirea Transilvaniei, care numai ultimul pas al procesului mai complex)

Secțiunile 1.3.4 și 2.2 ar putea fi eventual unite, mai bine zis pregătirile trecute la capătul secțiunii despre înzestrare. --Mihai (discuție) 28 iulie 2014 17:19 (EEST)Răspunde

Dragă Mihai, mulțumesc pentru implicare, sugestii și pentru curățirea paginii de materialul enciclopedic în exces!

Partea cea mai grea e să reușim să fim conciși, fără a intra în amănunte. Ideea mea ar fi ceva de genul maxim 5-6 paragrafe la fiecare secțiune, având în față o trimitere de genul Articol principal: .... unde să fie tratat subiectul în detaliu.

Ca metodologie aș propune ceva de gen „arbore”:

creăm cuprinsul acestui articol cu cele 40 de subsecțiuni
creăm (sau refolosim dacă avem norocul) 40 de articole-ciot corespunzătoare subsecțiunilor acestui articol, cu titlurile corespunzătoare
creăm cuprinsurile acestor articole-ciot
ne apucăm de scris la conținutul articolelor, fiecare unde și cât poate

Această metodologie are avantajul de a crea o abordare unitară și coerentă a aspectelor referitoare la participarea RO la WWI. Totodată permite proiectului să rămână coerent și deschis la noi adăugiri în viitor. Eu mă angajez să creez propunerile de cuprins pentru toate cele 40 de articole

Cât privește celelalte aspecte despre Marea Unire etc. ele sunt așa pentru că articolele s-au dezvoltat haotic, fără o concepție și metodologie științifică. Și despre „Formarea Statului Național Unitar România” ar trebui făcut ceva de genul ce încercăm aici. Poate după, dacă îl reușim pe acesta.

Pentru a da timp și altor utilizatori să ia la cunoștință de proiect eu zic să lăsăm discuția deschisă și să nu ne apucăm de modificat decât undeva spre sfârșitul săptămânii. --Macreanu Iulian (discuție) 28 iulie 2014 17:57 (EEST)Răspunde

Am dat întâmplător peste acest articol, o listă de localități unde sunt monumente ale eroilor. --Mihai (discuție) 13 august 2014 22:55 (EEST)Răspunde

Material excedentar

Am pus aici ce a rămas de la renovare, pentru o eventuală valorificare -- Galerie de imagini -- Pentru ostașii care nu s-au mai întors de pe front, comunitățile de la sate și din orașe au ridicat altare, troițe și au amenajat locuri în biserici în amintirea și pomenirea lor.

colţul eroilor locali din primul și al doilea război mondial, amenajat în pronaosul bisericii de lemn din Gănești, Argeş.
tâmpla cu cruci în amintirea eroilor locali din primul și al doilea război mondial, în naosul bisericii de lemn din Brădet, Bihor.

Categorie

Ultimul comentariu: acum 10 ani2 comentarii2 persoane în discuție

Categorie:Istoria României se află "în amonte" pe aceeași ramură (România în primul război mondial<-- Războaiele României <-- Istoria militară a României <-- Istoria României după subiect <-- Istoria României), deci ar trebui să rămână numai Categorie:România în primul război mondial. --Accipiter _Q. Gentilis^(D) 27 august 2014 15:25 (EEST)Răspunde

Dragă Accipiter Q. Gentilis mărturisesc că sunt total afon în ceea ce privește categoriile. Dacă dorești sau știi pe cineva care ar dori să adauge categoriile necesare, din partea mea ai totală libertate. --Macreanu Iulian (discuție) 27 august 2014 18:41 (EEST)Răspunde

Ok !

Alte cărți

Valeriu Florin Dobrinescu, Horia Dumitrescu, eds., 1917 pe Frontul de Est, Muzeul Vrancei, Focșani, Editura Vrantop, 1997

Rescrierea articolului

Desi exista peste 200 de carti despre Marele Razboi scrise în perioada interbelica, se pare ca nu prea se vrea citirea lor, la urma urmei de ce atâta efort când exsta atâtea pagini web cu informatii gata digerate (da si false)?

Deci, Bratianu nu a refuzat sa mai participe - este o tâmpenie, indiferent cine a scris-o, pt ca nu a fost oricum invitat la negocieri. Poti refuza daca esti invitat. Înca dinainte de Versailles, aliatii se împartisera deja în mari si mici. Bratianu, ca si ceilalti mici, fusesera doar invitati sa-si spuna parerile si apoi sa iasa din sala. Asta a refuzat Bratianu. A mai refuzat împartirea Banatului, stiind ca vor fi probleme. Si au fost.

Apoi, noi am semnat nu numai Tratatul de la Versailles. Vad ca e o euforie mare cu acest tratat si nu vad alta explicatie decât lenea intelectuala. Nu, fratilor, noi am semnat toate cele cinci tratate, în calitate de aliat mic, pentru ca noi am luptat cu toti cei 5 loseri si am luat teritorii de la toti. În tratatul de la Versailles, ca tot va place sa-l citati, nu spune nimic de uniri si alte celea. Indiferent de ce zicea nenea Wilson si de câte puncte scotea el, decizia tratatului era a celor 4 ((ulterior 3, conform proverbului: cei patru evanghelisti erau trei: Luca si Matei). Pentru recunoasterea uniriilor, au fost semnate si tratate separate - de exemplu cel despre Basarabia nu a fost ratificat de Japonia si nu a intrat deci niciodata în vigoare. Tratatele au permis însa autodeterminarea, care este o cu totul alta ciorba, iar natiunile proaspat eclozate au fost semnatare ale unor tratate (lucru imposibil daca erau liberate prin acel tratat, logic).

Cu stima, Marian

Unele fișiere de la Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere

Ultimul comentariu: acum 2 ani1 comentariu1 persoană în discuție

Următoarele fișiere de la Wikimedia Commons folosite pe această pagină au fost propuse pentru ștergere:

Participați la discuția de ștergere din pagina propunerii. —Community Tech bot (discuție) 25 mai 2022 00:00 (EEST)Răspunde

Adăugare subiect