Salut, Ama, şi bine ai venit la Wikipedia. Îţi scriu ca să te întreb despre situl Creaţionismul ştiinţific, pe care l-ai introdus în cîteva articole. M-am uitat la situl acesta şi n-am găsit nici un material despre creaţionism, ci doar despre organizarea unei mişcări în România pentru susţinerea teoriei creaţioniste. Ca referinţă pentru articolele Wikipedia avem nevoie de surse care să vorbească la obiect, altfel ar putea să pară că faci reclamă unor organizaţii. Dacă ştii vreo astfel de sursă te rog să ne-o faci cunoscută. Toate cele bune. --AdiJapan  20 decembrie 2005 14:47 (EET)Răspunde

De acord. Am văzut doar primele rânduri din site, şi începea bine. Acum am văzut că era doar o introducere... O să văd ce pot face.

Ştergeri contribuţii modificare

Stimate utilizator, vă reamintesc că în momentul în care aţi trimis materiale la Wikipedia aţi acceptat ca acestea să fie distribuite sub licenţa GNU pentru o documentaţie liberă. Ştergerea actuală ca urmare a schimbării părerii despre drepturile de autor asupra textului poate fi tratat ca vandalism datorită faptului că textele sunt deja sun licenţa GNU pentru o documentaţie liberă.

A se vedea:

9. REZILIERE

Nu puteţi copia, modifica, sublicenţia sau distribui Documentul decât în condiţiile specificate explicit în această Licenţă. Orice copiere, modificare sau redistribuire a Documentului în vreo altă condiţie este nulă şi vă va anula în mod automat drepturile conferite de această Licenţă. Pe de altă parte, terţilor cărora le veţi fi transmis copii sau drepturi în conformitate cu această Licenţă nu li se vor anula aceste drepturi atâta timp cât i se conformează.

Terţilor cărora le veţi fi transmis copii sau drepturi în conformitate cu această Licenţă nu li se vor anula aceste drepturi atâta timp cât i se conformează.

Toate cele bune, Romihaitza 4 ianuarie 2006 23:18 (EET)Răspunde


Şi Christos modificare

Auzi, tu? Fii sigură că şi Christos tot aşa ar fi făcut! Biztoş!

Păcat de tine. Ştii, şi io's creaţionist, şi poate mi-ar fi plăcut să fi fost cineva pe aici care să ştie scrie o vorbă.

Altcum, e bună seamă că nu's de acord cu chestiile despre BOR. BOR nu înseamnă doar ASCORul şi toate mironosiţele, ci bieţii oameni, pe care episcopii nu-i lasă nici să afle ce spune Evanghelia. Numai văd că nu eşti destul de deschisă la alteritate. Şi dacă noi "ceilalţi" am fi spurcaţi, şi Christos au mâncat cu cei spurcaţi.

Io poate aş fi avut nevoie pentru alte articole din liturgică. Deja aveam nişte articolaşe pe Categorie:Liturgică, dar văd că iar rămân singur, pt că pe muieri ca tine nu-i înteresează, decât politica BOR, în loc să lucreze pe esenţial. Auzi tu? Articolul Sfânta Treime încă nu-i scris. Muncă este. Dar ştii, între wikipedişti există oameni culţi, şi desculţi.

Ştii, cum zice în liturghia bizantină: «Cu pace să ieşim»... - Waelsch 4 ianuarie 2006 23:20 (EET)Răspunde

Hm, eu nu sunt convins ca fata nu are dreptate. Intr-adevar si mie mi s-a parut ca prezentarea BOR e facuta mai degraba critic, spre deosebire de cea a altor culte. La ortodocsi punctele negative sunt puse in evidenta, in timp ce in celelalte cazuri sunt ascunse. Sa-i luam de exemplu articolul despre Biserica Română Unită cu Roma. Nici o vorba despre propaganda catolica. Nici o vorba despre lipsa de drepturi civile a romanilor (desi chiar prima referinta spune ca a fost principala cauza a unirii). Asa, dintr-o data, ortodocsii din Ardeal s-au hotarat sa se uneasca cu Roma. De parca de dragul Romei au facut ei unirea. Bineinteles, ortodocsii sunt bine infierati pentru ca au acceptat decizia comunistilor de a reuni bisericile. Sa luam un al doilea exemplu: articolul Anarhism creştin. Foarte frumos prezentat, insa cred ca lipseste o sectiune despre excesele anumitor grupuri anabaptiste (e.g. en:Münster Rebellion), sau despre stilul de viata "alternativ" al mormonilor. Anarhismul crestin are aceleasi virtuti si probleme ca si anarhismul in general.
Finally: Frumos ca tot il iei pe Cristos in gura ca sa te iei de o femeie. Nu-i iubesti tu pe ortodocsii din ASCOR, dar in ce ai scris aici te-ai dovedit mai balcanic decat ei (dat fiind ce am discutat mai demult, sunt deceptionat). Dpotop 6 ianuarie 2006 15:19 (EET)Răspunde

Reciteşte ce spuneţi voi pe nu ştiu câte pagini: oricine poate şterge, modifica şamd. Este de altfel ultimul meu răspuns către o organizaţie evident şovină ca a voastră.

Vandalizare modificare

Stimate utilizator, vă rugăm să nu mai vandalizaţi paginile enciclopediei. Dacă continuaţi acţiunile dumneavoastră accesul vă va fi blocat. Cu stimă, Mihai 4 ianuarie 2006 23:39 (EET)Răspunde


Stimate utilizator, acesta este ultimul avertisment! La următoare vandalizare accesul dumneavoastră va fi blocat între 7 şi 30 de zile! Cu stimă, Mihai 4 ianuarie 2006 23:45 (EET)Răspunde


Ama, ideea e ca poti sterge informatii si le poti modifica, insa nu poti dizolva integral un text fara a prezenta o justificare. Ce e publicat aici nu poate fi retras decat in urma unei evidente erori de continut sau a unor legi de copyright incalcate. Insa tu nu mai poti pretinde copyright pe textele scrise de tine si puse aici. Asta e, n-are rost sa continui ca-ti blocheaza astia contul...--Ditae 4 ianuarie 2006 23:50 (EET)Răspunde

Te rog să încetezi vandalizarea articolului despre Biserica Română Unită cu Roma. N-ai decât să-l extinzi prin adăugarea de informaţii verificabile sau prin prezentarea altor puncte de vedere în mod civilizat. Înlăturarea de date în mod discreţionar denotă lipsă de respect faţă de adevăr şi dacă vei persevera în astfel de abuzuri, vei fi tratat corespunzător, te asigur de acest lucru. --Mihai Andrei 27 aprilie 2006 22:28 (EEST)Răspunde

Greco-catolici modificare

Ai putea sa imi dai si mie referintele pentru afirmatiile urmatoare (luate din articolul despre "Biserica Romana Unita")? Sunt lucruri noi pentru mine, si sunt curios:

  1. faptul ca in 1939 se semnase un protocol de unire intre Mitropolitul unit Alexandru Nicolescu şi Mitropolitul ortodox al Ardealului Nicolae Bălan.
  2. faptul ca greco-catolicii au avut de ales intre a intra la romano-catolici sau la ortodocsi.
  3. faptul ca Vaticanul a incurajat rezistenta stiind ca o simpla conversie in romano-catolici ar fi rezolvat problemele.

In plus, daca stii, ai putea sa imi spui si mie ce s-a intamplat cu bisericile greco-catolice din alte tari? Adica, dupa ce au fost interzise, unde s-au dus credinciosii? La romano-catolici? Dpotop 2 mai 2006 20:15 (EEST)Răspunde

Mesaje modificare

Salut. Vreau să-ţi atrag atenţia asupra faptului că orice mesaj trimis în orice pagină de discuţie se semnează, prin patru tilde (~~~~). Sper să te acomodezi cu această necesitate. Succes. --Rebel 2 mai 2006 20:47 (EEST)Răspunde

Biserica Greco-catolica modificare

Salut Ama, am vazut ca tu si Mihai Andrei va stergeti/modificati reciproc textele in articolul referitor la biserica greco-catolica. Mi se pare clar ca ai foarte multa informatie de calitate, si sunt de acort cu multe din punctele tale de vedere.

Trebuie insa sa iti spun ca unele formulari nu se potrivesc cu wikipedia. De exemplu, nu poti prezenta aici ca negativ faptul ca X s-a convertit la catolicism. Poti doar sa spui ca s-a convertit. E principiul oricarei enciclopedii nereligioase (iar wikipedia este o asemenea enciclopedie). Dupa aceea, fiecare sa inteleaga cum ii place lui. De exemplu, Mihai crede ca unirea a fost si este un lucru bun, ca factor de occidentalizare. Eu cred ca a fost un lucru bun la vremea cand a fost facuta (pentru ca a permis ierarhilor greco-catolici sa invete sa se foloseasca de armele istorico-juridice specific catolice) insa ca dupa 1918 devenise inutila, si chiar aduce deservicii romanilor ca natiune. (bineinteles, am simplificat mult).

Deci, eu cred ca ar trebui sa stai de vorba cu Mihai Andrei, si cu noi ceilalti de pe aici, ca sa stabilim ce putem scrie in articolul acela. Nu de alta, dar altfel o sa te certi cu Mihai Andrei la nesfarsit, nici varianta ta nu va ramane acolo, nici a lui, si o sa iti mananci nervii. Pentru discutie, iti propun sa vii pe pagina de talk de la articol. Dpotop 3 mai 2006 15:56 (EEST)Răspunde

Ti-am raspuns pe pagina mea de talk. Dpotop 3 mai 2006 22:24 (EEST)Răspunde

Indentare modificare

Ama, te rog sa indentezi raspunsurile. Indentarea se face la fiecare paragraf. Si trebuie sa adaugi de fiecare data n+1 semne ":", n fiind numarul de ":" adaugate in mesajul caruia ii raspunzi. De exemplu: daca mesajul la care raspunzi incepe cu "::", atunci tu trebuie sa adaugi ":::" de fiecare data cand treci la linie noua. Dpotop 4 mai 2006 19:07 (EEST)Răspunde

Nume :) modificare

Am si eu o intrebare, in legatura cu numele tau care ma deruteaza. Tu esti baiat/barbat sau fata/femeie? Sper sa nu te socheze intrebarea, dar imi place sa inteleg un pic cu cine vorbesc. :) Dpotop 5 mai 2006 18:25 (EEST)Răspunde

Respect modificare

Salut Ama! Mai întâi doresc să-ţi atrag atenţia că într-o discuţie ştiinţifică emoţiile nu au ce căuta. Mă refer la apostrofarea pe care mi-ai făcut-o referitor la detenţia profesorilor greco-catolci în mănăstirea ortodoxă Neamţ, la modul retoric "preferai Aiudul, Sighetul sau Piteştiul". După cum probabil îţi închipui, în discuţie nu este deloc relevant dacă preferam sau nu preferam ceva. Consider că profesorii şi episcopii greco-catolici - pe scurt elita BRU - au fost purtaţi iniţial pe la diferite mănăstiri ortodoxe (Neamţ, Căldăruşani, Ciorogârla, vila patriarhală de la Curtea de Argeş etc.) nu de dragul de a nu fi încarceraţi (ceea ce se va întâmpla mai târziu), ci pentru a exercita asupra lor presiuni să treacă la ortodoxie, în faţa perspectivei închisorilor Securităţii. Dovadă că lucrurile au stat astfel sunt vizitele periodice pe care înalţii ierarhi ortodocşi le-au efectuat pentru a-i convinge să cedeze presiunilor (inclusiv prin promisiunea unor scaune episcopale, cum a fost cel de mitropolit al Moldovei, propus de patriarhul Iustinian episcopului Iuliu Hossu, Cf. Memoriile Cardinalului Dr. Iuliu Hossu, Cluj 2004). Referitor la detenţia prin mănăstirile ortodoxe citez din memorialul "Oameni şi Oameni", scris de părintele profesor Eugen Popa de la Cluj: "După o noapte petrecută într-o celulă cu două priciuri din beton şi două pături, cei zece preoţi "culeşi" de la Blaj, au fost transportaţi la Mănăstirea Neamţ, unde au sosit şi preoţii din celelalte dieceze, (în total 25 persoane). Toţi au fost "cazaţi" într-un dormitor de la etajul unei şcoli de cântăreţi, evacuată de elevi dar acum păzită de sentinele. Nimeni nu putea părăsi camera decât pentru a coborî în curte - cu soldatul înarmat la spate - pentru a aduce apă şi lemne. La fel, nimeni nu putea trece peste gardul de sârmă, care înconjura clădirea păzită de sentinele. Unul singur a mai putut intra în acea încăpere în care domnea, totuşi, reculegerea şi seninătatea. Acest privilegiu l-a avut P.S. Teoctist Arăpaş, vicar patriarhal. Înaltul oaspete a cerut celor arestaţi să treacă la Ortodoxie. La argumentul preoţilor, P.S. Sa a răspuns că nu a venit să discute (nu avea argumente în favoarea sa), ci doar să facă o propunere. Apoi a avertizat: "dacă nu acceptaţi, I.P.S. Patriarh îşi va lua mâna protectoare (sic) de pe capetele voastre". Oare când mâna aceea i-a ocrotit şi când a fost luată de pe capul celor arestaţi? Dar nu se pote uita atenţia călugărilor care, folosindu-se de bunăvoinţa soldaţilor, trimiteau prescură şi vin pentru Sfânta Liturghie. În luna februarie 1949, preoţii greco-catolici internaţi la Neamţ, au fost transferaţi la Mănăstirea Căldăruşani, unde au fost aduşi şi episcopii "cazaţi" până atunci la Dragoslavele. O fostă şcoală deteriorată de cutremur, înconjurată cu un gard de sârmă ghimpată, aştepta să primească pe mărturisitorii credinţei, primiţi cu bunăvoinţă de către plutonul de soldaţi care asigurau paza. Ziua sosirii la Căldăruşani coincidea cu prinderea postului de Paşti. În acea zi, cei sosiţi nu erau prevăzuţi cu raţie de mâncare. Totuşi, seara, călugării au renunţat la cina de lăsatul secului, lapte bătut şi plăcintă cu brânză, în favoarea celor nemâncaţi de 24 de ore. De altfel, semne de atenţie şi simpatie n-au lipsit nici din partea altor membri ai mănăstirii. Un diacon făcea legătura cu cunoştinţe din Bucureşti ale deţinuţilor, aducând scrisori. Un preot arunca peste gardul de sârmă câte un cartof scobit, în care se găsea câte o scrisoare cu noutăţi din lume; un bătrân care păzea vitele, la observaţia soldatului de pază că se apropie prea mult de gardul de sârmă, i-a răspuns cu voce tare: "de ce ţineţi închişi pe aceşti oameni nevinovaţi"; dar mai ales o măicuţă, fugită din Basarabia, care pregătea mâncare la bucătăria Stareţei, ajuta şi ea făcând legături cu cei dinafară... Şi astăzi corespondez cu C[ucernicia] S[a] călugărul Nichita Tatomir cu care schimbăm scrisori de duhovnicească mângâiere". Cred că în acest loc este nimerit să spun că respect ortodoxia pentru idealismul ei şi că admir ortodoxia pentru frumuseţea ei. Constat însă că în măsura în care idealismul a trecut pe plan secund, în aceeaşi măsură faţa BOR s-a urâţit, au apărut biserici de beton, stridenţe, ură, laşitate. Îţi mărturisesc respectul şi admiraţia mea pentru martirii ortodoxiei, cei ştiuţi şi cei neştiuţi. Tocmai din toate aceste motive nu încetez să cred în viitorul ortodoxiei şi în necesitatea curăţirii ei de răni precum ura, şovinismul, îngustimea, neîncrederea în puterea lui Cristos, pentru ca eliberată de aceste rele să se poată pune pe deplin în slujba aproapelui, pentru a-l mângâia şi a-l bucura cu comorile ei. --Mihai Andrei 5 mai 2006 21:55 (EEST)Răspunde


Minciuni ! În acelasi suflu care plânge de picurii de otrava împotriva prea-fericitului Teoctist, este vorba de curatire ??? Asa se începe curatirea ? Cum se poate ca sa încep curatirea altfel decât cu mine ? Cum se poate sa cer adevarul îndrugând minciuni ? D-l Dan Ciachir a dezvaluit aceste minciuni recent (http://www.ziua.net/display.php?id=215108&data=2007-01-31 ). Dar e greu sa cureti grajdurile lui Augias în care se "cladeste" Kikipedia când^însusi suflul cu care este cladita aceasta este otravit... Dan 1 februarie 2007 19:24 (EET)Răspunde

Diplome leopoldine modificare

Salut Ama, tu ai cumva acces la textul diplomelor si patentelor leopoldine? E vorba de 4 documente, mentionate de giurescu, unul in 1691 (care nu se refera la uniti), si apoi 1692 (patenta referitoare la uniti), 1699 (prima diploma "a unirii"), 1701 (a doua diploma "a unirii"). Mihai Andrei sustine ca patenta din 1692 este cea care vorbeste de unitii din Transilvania. Poti sa imi dai opinia ta? Dpotop

Salut, Dpotop. Nu cred că o să-mi mai pierd vremea pe aici, pentru că oricum adevărul istoric nu prea interesează. Dacă citeşti postul lui Mihai-Andrei vei vedea că din cca. 45 de rânduri cam 2 şi ceva sunt la subiect (respectul faţă de BOR) iar restul sunt "critici" care, dacă ar fi produse de un ortodox la adresa BRU sau oricărei alte religii ar fi considerate dovadă de fanatism şi dispreţ incult. Faptul că la începutul paginii BRU s-a postat imaginea cu text tendenţios şi evident anti-ortodox (nici măcar nu a fost pusă la secţiunea cu "după 1989"!) arată că intenţia nu este de a prezenta BRU cu obiectivitate, ci a o prezenta în antiteză cu BOR. Mai mult, în condiţiile în care dau numele a mulţi istorici care dau o mărturie clară asupra invalidităţilor documentelor din 1697, iar MA vine cu Giurăscu... şi spuneţi "sunt mai mulţi care susţin validitatea" ?!? chiar nu mai are rost să insist. Care mai mulţi? Iorga, cu o opinie dintr-un text din 1908, opinie schimbată ulterior? In fine, chiar nu are rost să-mi mai pierd timpul, pentru mine este limpede că s-a dovedit ceea ce era de dovedit.

De acord. Asta e wikipedia. Tocmai de asta e important, daca nu editezi tu, sa imi dai mie informatia. Dpotop 8 mai 2006 14:14 (EEST)Răspunde

BTW, prima diplomă leopoldină este cea din 4 decembrie 1691, care reglementează situaţia Ardealului şi a raporturilor dintre coroana vieneză şi acesta; nu apare nici problema uniţilor sau ortodocşilor, totul se bazează pe monstruasele legi ale UTN. Primul act al lui Leopold I care face trecerea spre uniaţie este Rezoluţia din 14 aprilei 1698, care "dădea" românilor libertatea de a se uni cu oricare din cele patru religii "recepte" sau a rămâne în vechea lor credinţă; dar clericii care se uneau cu altă religie urmau a se bucura de privilegiile clerului religiei respective (se insista, desigur, pe avantajele aduse de privilegiile clerului catolic, dar nici ceilalţi nu erau ignoraţi). Cardinalul Colonici va completa actul împărătesc prin "Manifestul" către preoţii români ardeleni, dat în 2 iunie 1698, în care condiţiona acordarea drepturilor de mărturisirea întregii învăţături de credinţă romano-catolice şi mai ales de cele patru puncte florentine. Ambele documente dovedesc mai mult decât categoric faptul că nici o uniaţie nu avusese loc. Dacă ar fi avut loc actele acestea ar fi fost complet aberante. Deja uniţi cu Roma în 1697, cum se pretinde, românii nu ar fi avut nevoie un an mai târziu de o Rezoluţie care să le ateste dreptul de a trece la unitarieni sau calvini. De asemenea, nici de sinodul din 1698 nu ar mai fi fost nevoie. Nu ar fi avut rost.

Giurascu vorbeste despre un decret din 1692 care se referea la unitii ruteni. Eu despre asta te intreb. Dpotop 8 mai 2006 14:14 (EEST)Răspunde

Cu o lipsă de logică uimitoare (şi faptul că nu a văzut-o nimeni mă convinge că îmi pierd timpul aici) MA a încercat să echivaleze "sinodul" din 1697 cu un mare sinod ecumenic sau catolic, desfăşurat pe mai multe luni sau chiar ani. Nu doar că aşa ceva atestă ignorarea (voluntară sau nu) a tradiţiei şi condiţiilor ardeleneşti ale BOR, dar dovedeşte şi ignorarea textului pretins din 1698 prezentat de mine pe larg la pagina BRU. Şi aşteptam pe cineva care să observe că nici măcar în acest text nu se vorbeşte de vreun sinod! Deşi se mărturiseşte ca voinţă a semnatarilor, textul nu se arată a fi urmarea unui sinod sau deliberări sinodale! De asemenea, textul nu atinge în nici un fel problema vreunui sinod sau uniri anterioare ori/şi necesitatea unei întăriri ori completări a acestora. Aşa cum am mai arătat - şi nimeni nu s-a ostenit să răspundă - nu se poate explica nici lipsa unor mărturii de epocă asupra ziselor sinoade, faptul că Dieta transilvăneană nega existenţa vreunei uniri şamd. Nu mai insist că pierd timpul fără rost.

Si in cazul Unirii de la Brest a rutenilor s-a pus exact aceeasi problema a legitimitatii. Ai putea sa citesti un pic [1] si sa faci o paralela? Dpotop 8 mai 2006 14:17 (EEST)Răspunde

La 16/28 februarie 1699 apare diploma leopoldină cunoscută ca Diploma întâi leopoldină! Ea este primul act leopoldin în care se vorbeşte de uniaţie, împăratul exprimându-şi satisfacţia pentru unirea cu Roma a... românilor, grecilor şi rutenilor! Mai mult, actul vorbeşte de o unire totală, cu acceptarea tuturor învăţăturilor romano-catolice. Deci nici vorbă de textul actului zis din 1698. Guvernul transilvănean va protesta în 14 iulie acelaşi an, arătând că preoţii români care s-au unit cu Roma nu au devenit nici catolici nici uniţi adevăraţi. Deci nu era vorba de o unire sinodală sau generală, ci de unirea particulară a unor preoţi (dacă-şi aduceau sau nu şi parohia la unire era o chestiune variabilă de la caz la caz). Oricum, aceasta este prima diplomă leopoldină referitoare la unire. În 26 august a.a. împăratul reconfirmă diploma, contra guvernului Transilvaniei. Cred că este suficient.

Îţi urez mult succes în activitatea pe Wiki. Personal nu ştiu dacă mai revin, cred că pierd timpul. Numai bine!

Salut Ama! Cred că ar fi păcat să părăseşti Wikipedia. Îmi pare rău că ai ajuns la concluzia că pierzi aici timpul degeaba. Sunt convins că lucrurile nu stau aşa, la fel cum cred că ar fi bine ca prezenţa ta pe Wikipedia să nu se lege exclusiv de articolul despre BRU. Sunt atâtea de făcut şi cred că poţi da o mână de ajutor. Aşa cum ţi-a spus şi Dpotop trebuie să prezinţi fapte verificabile, nu să prezinţi un punct de vedere ca adevăr absolut şi să-i tratezi ca răuvoitori pe cei care au alte puncte de vedere sau consideră valabile alte puncte de vedere. Dincolo de unele ieşiri ale tale pe care le consider jignitoare, inclusiv dreptul pe care ţi l-ai luat să apreciezi că din 45 de rânduri scrise de mine doar două ar fi la subiect, anume cele laudative la adresa ortodoxiei, cred că prezenţa ta pe Wikipedia a suscitat nişte dezbateri care fără tine nu ar fi avut loc, sau cel puţin nu acum. Dacă poţi şi vrei să te acomodezi cerinţelor Wikipedia (adică dacă pluralismul opiniilor nu-ţi apare ca inacceptabil) m-aş bucura să contribui în continuare, mai ales că în domeniile care se pare că te interesează şi pe tine sunt multe de făcut. --Mihai Andrei 8 mai 2006 15:46 (EEST)Răspunde
Cu riscul de a umple pagina lui Ama, trebuie sa ii atrag atentia lui Mihai ca randurile pe care le-a scris mai sus i se aplica si lui, sau mai ales lui. Asa cum si Documentul de la Balamand spune, ortodocsii au fost primii si cei mai lezati in toata afacerea. Iar documentul acesta Ama ni l-a aratat, ca si o gramada de alte surse interesante, si fapte interesante. Ama e la originea informatiei care e in curs de adaugare la paginile BRU si BOR. Singurul punct unde nu sunt de acord cu el este forma prezentarii. :) Dpotop 8 mai 2006 16:42 (EEST)Răspunde

Vino înapoi, Ama ! Avem nevoie de adevar chiar si în aceasta cloaca care e Wiki modificare

Ama sarut mâna si toata stima! Curaj pentru urmare, pentru ca sunt foarte bine primite lucrarile pentru Adevar. Si eu am stat la Wiki, în viesparul acesta urât mirositor, ani de-a rândul, si am învatat pe pielea mea cum se trateaza cu fariseii. Mihaie, esti un fariseu cu lacrimi de crocodil, care gonesti yet another real author, pe Ama, folosind porcariile curente pe care ni le versi tuturor. Unde este preocuparea pentru Adevar ? Vrei sa ne faci sa uitam ca scriem despre Trupul lui Hristos ! Tu cobori pâna în gheena cu legalismele tale mincinoase, si o spun cu toata responsabilitatea, lipsite de duh! Biserica nu e o institutite ! Pricepe odata, minte odihnita si inima nefolosita ! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Irismeister (discuție • contribuții).


Evaluare Biserica Ortodoxă Albaneză modificare

Am propus spre evaluare un articol despre Biserica Ortodoxă Albaneză. Deoarece ştiu că sunteţi un utilizator Wikipedia care contribuie printre altele şi la tematica religioasă nu ar strica să îl evaluaţi şi dumneavoastră critic. cu stimă,

Constantin.prihoanca 25 februarie 2008 13:35 (EET)Răspunde