Gheorghe Adrian

Bun venit!

Vă mulţumim că v-aţi înregistrat ca utilizator. Probabil că la început veţi avea multe nedumeriri şi întrebări: ce este Wikipedia, cum se modifică articolele, ce putem şi ce nu putem scrie în ele, şi aşa mai departe. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsaţi aici) pe care vă recomandăm s-o citiţi. De asemenea puteţi să ne întrebaţi la Cafenea. Nu vă fie teamă de greşeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii aţi dori să contribuiţi? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveţi o pasiune aparte. Aveţi la dispoziţie propria pagină de utilizator (vedeţi sus de tot unde scrie Gheorghe Adrian) în care să vă prezentaţi pe scurt dacă doriţi.

Ca să vă semnaţi simplu — doar în paginile de discuţii, nu şi în articole — scrieţi la sfârşitul mesajului patru tilde ~~~~ şi Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură şi dată.

Vă aşteptăm cu primele contribuţii! --Laur | Discuţie 19 februarie 2007 14:07 (EET)

---

Cât despre întrebarea dumneavoastră de la Ajutor:Cuprins, am şters-o deoarece acea pagină nu este pentru discuţii, ci este un îndrumar. Aţi putea încerca să întrebaţi la wikipedia:Cafenea sau la wikipedia:Unde întreb, eventual cu mai multe detalii: aveţi articolul scris ca document txt? Vreţi să creaţi un nou articol sau să adăugaţi conţinut la un articol existent? --Laur | Discuţie 19 februarie 2007 14:07 (EET)

Răspuns

Am observat întrebarea dv. de la Ajutor:Cuprins. Nu adăugaţi text unui portal, scrieţi articolul (<ctrl><c> textului selectat de pe PC-ul dv şi <ctrl><v> pe pagina de la Wikipedia. Folosiţi butonul de previzualizare pentru a vedea cum o să apară pagina la salvare) şi apoi în portal, adăugaţi o legătură către articolul dv. Pentru un ajutor mai eficace vă aşteptăm detaliile la paginile sugerate mai sus de Laur. Succes. – Laurap\ ^mesaj 19 februarie 2007 14:34 (EET)

Energie

V-aş sugera să contribuiţi cu articole numai în domeniile în care vă pricepeţi. Am citit începutul articolului Energie (în fizică) şi am impresia că vă este destul de străin subiectul. Faceţi acolo unele generalizări sau, dimpotrivă, unele particularizări care sînt improprii pentru acest subiect. Iată numai cîteva exemple:

• „Energia ca toate marimile fizice este o masura a miscarii.” -- Nu toate mărimile fizice sînt o măsură a mişcării. Lungimea, timpul, sarcina electrică, intensitatea luminoasă sînt numai cîteva exemple de excepţii.

-Este absolut adevarat ce am scris. Lungimea este spatiu L, si orice miscare se desfasoara (are o intindere) in spatiu. Astfel ca spatiul este a doua masura a miscarii. Nu exista miscare (fizica) in afara spatiului. Timpul T (inteles ca durata, nu ca moment) este prima masura a micsarii. Duratele masoara cantitati de miscare. Nu exista miscare (fizica) in afara timpului. Sarcinile electrice sunt surse de miscare in univers. Fiindca prin interactiile dintre ele determina (genereaza) acceleratii, adica miscare. Miscarea nu se naste din nimic (din lipsa miscarii=nemiscare). Miscarea se transfera doar de la un sistem la altul prin intermediul fortei (electrice) de interactiune. Vezi in acest sens Valeriu Novacu ELECTRODINAMICA Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1966 pagina 288.

• „cantitatea de miscare livrata de furnizori catre diversi utilizatori” -- ?

-Furnizorii nostrii de "miscare" sunt;- Radetul (energie cinetica de agitatie termica),- Idebul (energie cinetica a sarcinilor electrice),- Distrigaz (energie chimica potentiala care se converteste in energie termica la momemtul oportun prin arderea gazelor).

• „Energia este data intodeauna de produsul unui volum cu o presiune” -- Şi energia electrică? Şi cea mecanică? Cea chimică? Cea a undelor electromagnetice?
• „Cele doua componente ale energiei” -- Care?

-Cele doua componente (factori ai) ale energiei sunt presiunea si volumul. Si am dat relatiile elementare care atesta aceasta asa cum se gasesc ele in manuale, nu sunt inventii ale mele.

• „Cel mai adesea acesta marimi evolueaza ciclic in mod pulsatoriu”

- Am avut in vedere motoarele termice (care sunt principalele surse de energie), respectiv spatiul restrins in care evolueaza fluidul de lucru. Desigur ca volumul integrat in timp evolueaza liniar (tinde sa creasca la infinit), in timp ce presiunea nu poate sa creasca decat pina la un maxim, dupa care scade. Daca acesti factori nu evolueaza (daca se pastreaza constanti), nu se obtine energie utila. -- Se pot da atît de multe excepţii încît nu se poate spune „cel mai adesea”.

• „cand una este in minim cealalta este in maxim” -- Nu ar trebui să comentez, pentru că nu ştiu la ce componente vă referiţi, dar oricum există numeroase forme de energie care nu oscilează.

-Ma refer exact la presiunea si volumul fluidului de lucru in masina termica.

• „Esenta fizica a energiei este (ca si in cazul fortei) presiunea.” -- De ce nu viteza? Sau înălţimea?

-Daca nu exista presiune, nu exista forta, nu exista energie. Nu mai continui, pentru că ar însemna să comentez fiecare jumătate de propoziţie. Vă anunţ că la Wikipedia avem printre altele aceste două reguli:

• Toate afirmaţiile pe care le faceţi în articole trebuie să provină dintr-o bibliografie: Wikipedia:Verificabilitate.
• Nu puteţi introduce în articole ideile dumneavoastră personale: Wikipedia:Fără cercetare originală.

Vă invit să citiţi şi pagina de bun venit pentru a vă face o idee despre ce este Wikipedia. Toate cele bune. — AdiJapan ☎ 22 februarie 2007 12:07 (EET)

Dacă o luăm aşa atunci toată fizica, nu numai energia, are legătură mai de-a dreptul sau mai pe ocolite cu mişcarea. Articolele noastre se doresc informative, iar afirmaţia discutabilă că toate mărimile fizice sînt măsuri ale mişcării nu-l ajută pe cititorul neştiutor să înţeleagă ce este energia. — AdiJapan ☎ 19 iunie 2007 10:29 (EEST)

-Absolut adevarat, Fizica este stiinta miscarii. Obiectul principal de studiu al fizicii este miscare. Fizica stabileste tocmai legile miscarii. Fizica stabileste legile miscarilor fizice prin deductii logice din datele experimentale. Legile stabilite de fizica sunt aplicate in toate sistemele tehnice. De aceea fizica este stiinta experimentala, deductiva, si aplicativa.

Bun bun, dar articolul este despre energie, nu despre întreaga fizică. Cititorul articolului este un om care nu ştie bine ce este energia, că doar de-aia a venit să-l citească, nu ca să vadă ce deştepţi sîntem noi. Articolul trebuie deci să explice noţiunea pe înţelesul cititorului. Mie degeaba îmi spuneţi pe această pagină de discuţii ce-aţi vrut să spuneţi în articol, eu ştiu ce e aia energie. Lucrurile trebuie explicate pentru cititor. (Apropo, v-aţi intercalat explicaţiile printre comentariile mele, fără semnătură, fără delimitări, de nu se mai cunoaşte cine ce a scris...)

Ca să ne întoarcem la problemă: energia nu este numai cea livrată de Radet şi alţi furnizori comerciali. Faceţi nişte particularizări improprii. Tot energie ne oferă şi soarele, şi prin intermediul lui şi fasolea, brînza, carnea de pui şi berea, pentru că bănuiesc că şi dumneavoastră „funcţionaţi” tot pe bază de energie chimică înmagazinată în alimente, nu cu vreun motor termic. De altfel motoarele termice nu sînt surse ci transformatoare de energie. Şi în general energia nu este numai cea care se exprimă ca produsul dintre presiune şi volum.

Înţeleg că nu este vorba de invenţii ale dumneavoastră, dar felul cum le-aţi exprimat nu este potrivit pentru o enciclopedie. — AdiJapan ☎ 20 iunie 2007 12:11 (EEST)