Inginer cfdp

Bine ați venit!

Vă mulțumim că v-ați înregistrat ca utilizator la Wikipedia. Probabil că la început veți avea multe nedumeriri și întrebări: cum se modifică articolele, ce putem și ce nu putem scrie în ele, și așa mai departe. Am pregătit o pagină de bun venit (←apăsați aici) care vă poate îndruma. De asemenea puteți să ne întrebați la Cafenea. Nu vă fie teamă de greșeli, suntem aici pentru a vă ajuta.

În ce domenii ați dori să contribuiți? Poate să fie specialitatea dumneavoastră sau un domeniu pentru care aveți o pasiune aparte. Aveți la dispoziție propria pagină de utilizator (vedeți sus de tot unde scrie Inginer cfdp) în care să vă prezentați pe scurt dacă doriți.

Ca să vă semnați simplu — doar în paginile de discuții, nu și în articole — scrieți la sfârșitul mesajului patru tilde ~~~~ și Wikipedia vi le va transforma automat în semnătură și dată.

Vă așteptăm cu primele contribuții! Emily 28 februarie 2006 17:51 (EET)

Întrebare

Bună ziua și La Mulți Ani ! Am o întrebare: dacă am nelămuriri referitoare la termeni din construcții, pot să apelez la dvs? De exemplu la pagina aceasta www.cnadnr.ro întâlnesc termenul „rețele de drumuri expres”, și nu știu ce semnifică. Mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 4 ianuarie 2010 20:26 (EET)

Bună ziua și un an nou fericit! Ideea rețelei de drumuri expres s-a născut din nevoia de a avea o rețea de drumuri mai performantă decât cea actuală, care să aibe o capacitate de circulație și o siguranță net superioară, o viteză de deplasare mai mare, prin evitarea localităților și prin interzicerea accesului vehiculelelor cu tracțiune animală, a utilajelor agricole, a bicicletelor și mopedelor, la un preț mai mic decât o autostradă. Dar la aceasta s-a renunțat destul de rapid în favoarea rețelei de autostrăzi, care, prin intersecțiile denivelate, prin razele curbelor mai mari, prin zona mediană, prin prezența benzii de staționare accidentală (de urgență), oferă o siguranță și o viteză de deplasare și mai sporită, dar la un cost mai ridicat. E posibil ca, în anumite zone, drumurile expres să fie preferate autostrăzilor, dar nu aș merge așa de departe încât să cred că există un plan pentru construirea unei întregi rețele naționale de drumuri expres, atâta timp cât se lucrează la rețeaua națională de autostrăzi. Vă răspund cu plăcere la alte intrebări. Inginer CFDP (discuție) 4 ianuarie 2010 23:13 (EET)

Mulțumesc mult pentru răspuns ! Mă puteți ajuta să înțeleg ce este CNADNR ? Cum funcționează - ca o firmă normală de stat? Cam câți angajați are? Cu ce se ocupă practic? Costruiește drumurile? Sau doar face contracte cu firme de gen Bechtel și are grijă să primească drumurile și să plătească lucrarea? Cine plătește bani către Bechtel și alții, când se face o autostradă - CNADNR? sau guvernul? Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 21 ianuarie 2010 13:34 (EET)

CNADNR (in mare, fostul AND) este o persoana juridica romana de interese strategic national, a carui capital este impartit in actiuni, toate fiind initial in posesia statului (care isi exercita drepturile si obligatiile prin MTI), dar care pot fi privatizate. Practic reprezinta statul roman in tot ce tine de infrastructura rutiera : elaboreaza strategii, decide ce rute sunt prioritare pentru investitii (fie ca este vorba de construire de autostrazi, modernizari sau reparatii), intretine si repara drumurile, colecteaza taxe de drum, elaboreaza proiecte de acte normative. La nivel regional, este impartita in (daca nu ma insel) 7 Directii Regionale de Drumuri si Poduri, prin intermediul carora isi exercita atributiile pe DN-urile din zona respectiva. In limita posibilitatilor, fac si prin resurse proprii proiectare/reparatie/intretinere, dar acestea sunt de complexitate/volum redus. Pentru lucrari mai mari, apeleaza la firme specializate (atat la proiectare cat si la executie). CNADNR-ul decide ce rute sunt cele mai urgente, dar banii (daca exista) sunt alocati de la bugetul de stat prin Guvern (si aprobat in Parlament), fiind inclusi in bugetul MTI - acum nu cred/nu stiu ca banii intra la CNADNR si apoi la constructor, sau direct de la MTI la constructor. In contracte de autostrazi, CNADNR este trecut ca beneficiar. Normal, in calitate de beneficiar, are anagajt si un consultant care este impartial si vegheaza asupra respectarii contractului/proiectului tehnic. Mai multe info : Atributii, Organizare (in organigrama pdf scrie ca are 500 de angajati, in dreapta sus), OUG Infiintare si Statut, buget 2009 Inginer CFDP (discuție) 21 ianuarie 2010 15:01 (EET)

Mulțumesc încă odată. Dacă aveți timp, vă rog completați articolul respectiv cu aceste informații. Ar mai fi interesant de știut bugetele anuale ale CNADNR, nr angajați, cine se ocupă de exproprieri și despăgubiri - CNADNR sau altcineva. De asemenea vreau să vă mai întreb câte centuri de ocolire există în România la momentul actual, și câte sunt în construcție precum și ce valoare au fondurile EU pentru infrastructura rutieră din România. —  Ark25  (discuție) 22 ianuarie 2010 02:44 (EET)

Din pacate, nu stiu sa va zic nici cate centuri de ocolire exista momentan (stiu ca Pitestiul are una cu profil de autostrada, a Sibiul e in constructie, a Timisoarei e in constructie, Brasovul are o portiune cu 4 benzi si alta cu 2, dar sigur maisunt si altele, mai ales ale localitatilormici) si nici ce fonduri a accesat Romania pana acum. De asemenea, nu stiu cat prioritara e pagina CNADNR-ului, cred ca ar trebui dezvoltate si traduse paginile autostrazilor din Romania mai intai. Inginer CFDP (discuție) 23 ianuarie 2010 21:45 (EET)

Centura ocolitoare Săcele

Bună, acest articol [1] pe mine m-a lăsat puțin confuz. Puteți afla câte ceva despre subiect? Afirmația aceasta: Valoarea totală a lucrării este de 1,09 milioane de euro. mi se pare cam neverosimilă. Iar fraza Vineri, se va lua în discuție cel de-al doilea tronson al ocolitoarei mă bagă în ceață: dacă ocolitoarea nu are finalizat un tronson, atunci cum poate fi folosită? Și încă o întrebare: centurile ocolitoare din România au toate o zonă mediană de separație între sensurile de mers, ca la autostrăzi? sau numai unele au, și există și fără? Mulțumesc —  Ark25  (discuție) 9 noiembrie 2010 03:15 (EET)

Asta este traseul traficului greu prin Sacele : [2]. Se poate vedea si ruta anterioara (DN1A). Ocolitoarea construita este un drum cu 2 benzi, pleaca din DJ103 si se termina la pasajul din Brasov, de unde incepe si centura Brasovului. Din ce stiu, o parte din ea a fost construita pe traseul unei strazi din localitate, iar cealalta pe traseul unui drum agricol. Astfel, suma pare in regula, nefiind necesare exproprieri.

Numarul de benzi al unui drum este dat de intensitatea traficului (traficul orar) - preferabil de perspectiva (10-15 ani de la darea in exploatare a drumului), dar nu se tine tot timpul cont de asta din cauza situatiei financiare. Din ce stiu, nu exista alte drumuri decat autostrazile care sa aibe zona mediana in Romania. Pe mici portiuni, exista drumuri cu 4 benzi la care sensurile sunt despartite de parapeti de beton sau plastic New Jersey, de borduri sau alte asemenea. Nu exista nicio prevedere care sa impuna astfel de amenajari pentru drumurile ocolitoare. Inginer CFDP (discuție) 9 noiembrie 2010 20:37 (EET)

Mulțumesc pentru răspuns. Mai am o întrebare: centurile de ocolire fac parte din autostrăzi? De exemplu, autostrada A3 trece prin Brașov, care are centură de ocolire. Autostrada va fi construită în paralel cu centura de ocolire? Sau o va include? dacă o include, atunci pe acea porțiune, nu mai este autostradă. —  Ark25  (discuție) 12 noiembrie 2010 02:18 (EET)

Încă ceva: cum îi zice în engleză la „centură de ocolire” ? nu găsesc articol la en.wp pentru așa ceva. mulțumesc. —  Ark25  (discuție) 12 noiembrie 2010 21:43 (EET)

Profilul centurii depinde de la caz la caz. De exemplu, in Brasov e drum cu 4 benzi care incepe si se (va) termina in DN1. Autostrada, cand se va face pe aici, nu va avea nicio legatura cu ocolitoarea. La Sibiu, centura se face pe profil de autostrada. Practic, este o portiune a Coridorului IV Pan-European, deci, este gandita ca autostrada dinspre Pitesti sa se lege la aceasta si sa continue spre Deva/Arad. In acest caz, legatura cu DN-ul se face ori prin noduri temporare, ori prin noduri permanente. Termenul englezesc este http://en.wikipedia.org/wiki/Bypass_(road) . Iar ocolitoarea inelara, http://en.wikipedia.org/wiki/Ring_road. Inginer CFDP (discuţie) 16 noiembrie 2010 11:20 (EET)