Distopie

O distopie (termenii alternativi sunt: cacotopie, kakotopie sau anti-utopie, contra-utopie) reprezintă chiar antiteza unei societăți utopice sau chiar a unei utopii. O societate distopică se caracterizează prin prezența uneia din formele de guvernare autoritariste sau totalitare sau printr-o formă oarecare de opresiune sau de control social. Termenul provine din limba greacă, în care prefixul dis- are de obicei sensuri negative (ca în „disforic“) în timp ce topos înseamnă „loc“.

Trăsături ale societăților distopice

O societate distopică poate prezenta cel puțin una din aceste trăsături:

stratificare socială, astfel că apartenența la o clasă socială este definită strict și impusă cu forța iar mobilitatea socială este non-existentă (vezi și castă).
un singur stat națiune condus de o elită fără idei democratice
un sistem de propagandă de stat cu programe și sisteme educaționale care îi obligă pe cetățeni să adore statul respectiv și guvernul său, în încercarea de a-i convinge că viața lor în acel stat e dreaptă și bună.
O conformare la aceste reguli din partea tuturor cetățenilor și ideea că individualismul e ceva negativ
O figură politică fantomatică ce se află în fruntea acelui stat și pe care oamenii o adoră după ce au fost victime ale unei campanii de cult al personalității, cum ar fi Big Brother din 1984, Binefăcătorul din Noi sau Tatăl din filmul Equilibrium.
un sentiment de frică sau dezgust față de lumea exterioară.
o părere negativă în legătură cu viața tradițională sau orice formă de religie organizată, considerată primitivă și lipsită de sens.
dominarea unei religii a statului, ex. Death-Worship în Estasia din 1984 sau Technopriests în The Incal
memoria instituțională care poate șterge în orice clipă memoria individuală
un sistem penal care nu se bazează pe justiție ci folosește tehnici de tortură psihologică sau fizică
absența unor produse de bază, ca de ex. penuria de alimente
o constantă supraveghere din partea guvernului, agențiilor sau Poliției secrete
forțe de poliție militarizată sau forțe private de securitate
interzicerea prezenței lumii naturale în viața cotidiană
construcție a unei realități ficționale în care grupuri largi de oameni sunt obligate sau amenințate să creadă
corupție, impotență sau alte uzurpări ale valorilor democratice
rivalități ficționale între grupuri care de fapt acționează ca un cartel
insistențe ale forțelor din sistem care susțin că:
- au creat cea mai bună dintre lumile posibile
- toate problemele se datorează acțiunii inamicului și a cozilor de topor sau ale spionilor săi

Trăsături ale ficțiunilor distopice

O poveste spusă selectiv despre o revoluție, un război, o revoltă, efectele suprapopulării, un dezastru natural, o schimbare climaterică ce au adus schimbări dramatice în plan social.
e o narațiune la persoana I, de obicei pagini extrase dintr-un jurnal, un caiet găsit al unui autor, in viață sau mort,
un standard de viață scăzut, sau mai scăzut decât în societatea contemporană. În romanul Brave New World sau în filmul Equilibrium, standardul de viață e mai ridicat decât cel din prezent dar prețul plătit pentru asta e pierderea inteligenței si a emoției.
un protagonist care înțelege că în societatea respectivă e ceva putred
se bazează pe modele din lumea noastră, dar care sunt conduse de o clică, o corporație, un partid politic totalitar etc.
deoarece literatura distopică are loc într-un viitor, mai apropiat sau mai îndepărtat, folosește tehnologie mai avansată decât cea existentă în prezent, dar care e controlată exclusiv de grupul celor care dețin puterea. Grupul celor dominați are la dispoziție tehnologie mai proastă decât cea existentă în ziua de azi.

Familiaritatea este trăsătura esențială a distopiei, lumea acesteia nu e doar neplăcută, ci are unele ecouri din societatea de azi, se bazează pe experiența cititorilor. Dacă cititotorul se identifică cu aceste trăsături și le recunoaște, lectura distopiei se transformă într-o experiență personalizată.

Autorii se folosesc adesea de convenția literaturii distopice pentru a pune în evidență grija lor față de anumite evoluții periculoase și derapaje din societate. Spre exemplu George Orwell și-a extras titlul 1984 din chiar anul în care a scris romanul (1948), pentru a avertiza asupra derapajelor stalinismului.

Vezi și

Legături externe

„distopie” la DEX online
A fost odata ca niciodata, 13 octombrie 2005, Andrei Bacalu, Jurnalul Național
Alexandru Bumbas, Penser l’anachronisme comme moteur esthétique de la dystopie théâtrale : quelques considérations sur Bond, Barker, Gabily, et Delbo, https://preo.u-bourgogne.fr/textesetcontextes/index.php?id=3524