Dopamină

compus chimic
Dopamină
Identificare
Număr CAS51-61-6[1]  Modificați la Wikidata
PubChem681[2]  Modificați la Wikidata
DrugBank00988[3]  Modificați la Wikidata
ChemSpider661[4]  Modificați la Wikidata
UNIIVTD58H1Z2X[1]  Modificați la Wikidata
KEGGD07870[5]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL59[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCC01CA04[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₈H₁₁NO₂[2]  Modificați la Wikidata
Masă molară153,079 u.a.m.[8]  Modificați la Wikidata
Date fizice
Punct de topire128 °C  Modificați la Wikidata

Dopamina este unul dintre principalii neurotransmițători de la nivelul sistemului nervos, o substanță care transmite informația între neuronii creierului, această substanță fiind implicată într-o varietate largă de activități diferite (de exemplu controlul motilității, al mișcărilor musculare).

Istoric modificare

Dopamina a fost pentru prima oară sintetizată de George Barger în 1910 cu ajutorul colegului său James Ewens, la laboratoarele Wellcome din Londra[9]. A fost denumită dopamină deoarece este o monoamină, iar precursorul său sintetic este 3,4-dihidroxyphenilalanină (L-DOPA). Funcția dopaminei ca neurotransmițător a fost identificată pentru prima oară în 1958 de către Arvid Carlsson și Hillarp Nils-Åke de la Laboratorul de Chimie Farmacologică a inimii, din Suedia [10].

Efecte fiziologice modificare

Dopamina, produs al nucleilor mijlocii hipotalamici, are un efect inhibitor asupra prolactinei.

„Dopamina servește mai multe funcții complexe în creier și doar știința creierului la nivel de grădiniță o descrie ca fiind un drog adictiv.”[11]

„... dacă ar fi să postești de la dopamină, probabil că ar fi fatal (mortal)” a declarat Michael Treadway, de la Emory University.[12][13]

Dopamina nu este „hormonul plăcerii” iar paradigma psihologică a dopaminei este „dorință (poftă, râvnire), nu plăcere”.[14]

Neurotransmițător modificare

Dopamina este un neurotransmițător excitator în faza de emisie a procesului de ejaculare și apoi în expulsia lichidului seminal.[necesită citare]

Formula chimică de structură modificare

Formulă chimică C8H11NO2

Biosinteză modificare

Biosinteza dopaminei este un proces în două etape, începând cu aminoacidul tirozină. O a doua grupare hidroxil este atașata tirozinei formând levodopa, sau L-dopa. Acest proces este catalizat de enzima tirozin hidroxilază. Dopamina se formează prin îndepărtarea acidului carboxilic din L-dopa, reacție catalizată de dopa-decarboxilaza.

Vezi și modificare

Bibliografie modificare

  • en Chen, Angela (). „Please stop calling dopamine the 'pleasure chemical'. The Verge. Accesat în . 
  • en Goecker, Liesl (). „Dopamine Fasting Is Gaining Fans -- Without Much Basis in Science”. The Swaddle. Accesat în . 
  • en Lanese, Nicoletta (). „Is There Actually Science Behind 'Dopamine Fasting'?”. livescience.com. Accesat în . 
  • en Ley, David J. (). „No, Dopamine Is Not Addictive”. Psychology Today. Accesat în . 

Legături externe modificare

Referințe modificare

  1. ^ a b c d dopamine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g h i j k l „Dopamină”, dopamine (în engleză), PubChem, accesat în  
  3. ^ a b Dopamine (în engleză), DrugBank, accesat în  
  4. ^ a b dopamine (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b dopamine (în engleză), ChEBI, accesat în  
  6. ^ a b DOPAMINE (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ a b Dopamine (în engleză), DrugBank,  
  8. ^ a b „Dopamină”, dopamine (în engleză), PubChem, accesat în  
  9. ^ en Fahn, Stanley, "The History of Levodopa as it Pertains to Parkinson's disease," Movement Disorder Society’s 10th International Congress of Parkinson's Disease and Movement Disorders 1 noiembrie 2006, în Kyoto, Japonia. Arhivat în , la Wayback Machine.
  10. ^ en Benes, F.M. Carlsson and the discovery of dopamine. Trends in Pharmacological Sciences, Volum 22, Articolul 1, 1 ianuarie 2001, Paginile 46-47.
  11. ^ Ley 2017.
  12. ^ Goecker 2019.
  13. ^ Lanese 2019.
  14. ^ Chen 2018.