Dopamină
Dopamină | |
Identificare | |
---|---|
Număr CAS | 51-61-6[1] |
PubChem | 681[2] |
DrugBank | 00988[3] |
ChemSpider | 661[4] |
UNII | VTD58H1Z2X[1] |
KEGG | D07870[5] |
ChEMBL | CHEMBL59[6] |
Cod ATC | C01CA04[7] |
SMILES | C1=CC(=C(C=C1CCN)O)O[2] |
InChI | InChI=InChI=1S/C8H11NO2/c9-4-3-6-1-2-7(10)8(11)5-6/h1-2,5,10-11H,3-4,9H2[2] |
Date chimice | |
Formulă | C₈H₁₁NO₂[2] |
Masă molară | 153,079 u.a.m.[8] |
Date fizice | |
Punct de topire | 128 °C |
Modifică date / text |
Dopamina este unul dintre principalii neurotransmițători de la nivelul sistemului nervos, o substanță care transmite informația între neuronii creierului, această substanță fiind implicată într-o varietate largă de activități diferite (de exemplu controlul motilității, al mișcărilor musculare).
Istoric modificare
Dopamina a fost pentru prima oară sintetizată de George Barger în 1910 cu ajutorul colegului său James Ewens, la laboratoarele Wellcome din Londra[9]. A fost denumită dopamină deoarece este o monoamină, iar precursorul său sintetic este 3,4-dihidroxyphenilalanină (L-DOPA). Funcția dopaminei ca neurotransmițător a fost identificată pentru prima oară în 1958 de către Arvid Carlsson și Hillarp Nils-Åke de la Laboratorul de Chimie Farmacologică a inimii, din Suedia [10].
Efecte fiziologice modificare
Dopamina, produs al nucleilor mijlocii hipotalamici, are un efect inhibitor asupra prolactinei.
„Dopamina servește mai multe funcții complexe în creier și doar știința creierului la nivel de grădiniță o descrie ca fiind un drog adictiv.”[11]
„... dacă ar fi să postești de la dopamină, probabil că ar fi fatal (mortal)” a declarat Michael Treadway, de la Emory University.[12][13]
Dopamina nu este „hormonul plăcerii” iar paradigma psihologică a dopaminei este „dorință (poftă, râvnire), nu plăcere”.[14]
Neurotransmițător modificare
Dopamina este un neurotransmițător excitator în faza de emisie a procesului de ejaculare și apoi în expulsia lichidului seminal.[necesită citare]
Formula chimică de structură modificare
Formulă chimică C8H11NO2
Biosinteză modificare
Biosinteza dopaminei este un proces în două etape, începând cu aminoacidul tirozină. O a doua grupare hidroxil este atașata tirozinei formând levodopa, sau L-dopa. Acest proces este catalizat de enzima tirozin hidroxilază. Dopamina se formează prin îndepărtarea acidului carboxilic din L-dopa, reacție catalizată de dopa-decarboxilaza.
Vezi și modificare
Bibliografie modificare
- en Chen, Angela (). „Please stop calling dopamine the 'pleasure chemical'”. The Verge. Accesat în .
- en Goecker, Liesl (). „Dopamine Fasting Is Gaining Fans -- Without Much Basis in Science”. The Swaddle. Accesat în .
- en Lanese, Nicoletta (). „Is There Actually Science Behind 'Dopamine Fasting'?”. livescience.com. Accesat în .
- en Ley, David J. (). „No, Dopamine Is Not Addictive”. Psychology Today. Accesat în .
Legături externe modificare
- en Sian Gregory, Paul M. Burnham Dopamine, Hillsborough College, Sheffield, UK.
- en Zen Faulkes (profesor universitar asistent, McMaster University, Canada) Is dopamine a feel good happy chemical (neurotransmitter)? Quora
Referințe modificare
- ^ a b c d dopamine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în
- ^ a b c d e f g h i j k l „Dopamină”, dopamine (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ a b Dopamine (în engleză), DrugBank, accesat în
- ^ a b dopamine (în engleză), ChemSpider, accesat în
- ^ a b dopamine (în engleză), ChEBI, accesat în
- ^ a b DOPAMINE (în engleză), ChEMBL, accesat în
- ^ a b Dopamine (în engleză), DrugBank,
- ^ a b „Dopamină”, dopamine (în engleză), PubChem, accesat în
- ^ en Fahn, Stanley, "The History of Levodopa as it Pertains to Parkinson's disease," Movement Disorder Society’s 10th International Congress of Parkinson's Disease and Movement Disorders 1 noiembrie 2006, în Kyoto, Japonia. Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ en Benes, F.M. Carlsson and the discovery of dopamine. Trends in Pharmacological Sciences, Volum 22, Articolul 1, 1 ianuarie 2001, Paginile 46-47.
- ^ Ley 2017.
- ^ Goecker 2019.
- ^ Lanese 2019.
- ^ Chen 2018.