Ecaterina Pitiș
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Brașov, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedată (80 de ani) Modificați la Wikidata
Brașov, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Austro-Ungaria
 Regatul României
 Republica Populară Română Modificați la Wikidata
Ocupațiepoetă
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Specie literarăpoezie
Operă de debutVolumul Poezii, 1909

Ecaterina Pitiș (n. 1 decembrie 1882, Brașov – d. 14 ianuarie 1963, Brașov) a fost o poetă română. A publicat poezii originale și traduceri din autori străini în reviste precum Convorbiri literare, Luceafărul, Ramuri etc.[1]

Biografie modificare

A fost fiica avocatului Nicolae Pitiș și a Reveicăi (născută Din). A absolvit Școala Medie de Contabilitate din Brașov. Până la pensionare a fost funcționară la diferite firme particulare din Brașov.[2]

Activitate publicistică modificare

A fost o participantă activă la viața cultural-literară brașoveană. Ecaterina Pitiș a colaboat la Brașovul literar și artistic, Convorbiri literare, Țara Bîrsei, Sămănătorul (1905-l907), Luceafărul, Neamul românesc literar, Ramuri, Gazeta Transilvaniei, Gîndirea, Cele trei Crișuri, Ritmuri, Prometeu, Cosînzeana, Drum drept, Gînd românesc, Transilvania, Viața Românească, Cuget clar, Năzuința, Patria, la care deține rubrica „Icoane fugare”.[2]

Activitate literară modificare

Debutul editorial l-a avut în anul 1909 cu volumul Poezii. Opera sa se încadrează în curentul Sămănătorist. Poezia sa reunește versuri de factură diferită(sonete, elegii, idile, pasteluri, romanțe, cântece-unele de influență populară). Creația sa cunoaște influențe dinspre Eminescu, Coșbuc, cultivând, în esență, o poezie a aducerilor aminte, sentimentală și idilică. Câteva poezii reprezentative pentru opera sa sunt: Seara, Povești, În zadar, Dor, Sonet, Cîntec, Cît aș da, Nucul', acestea evocând motive literare precum copilăria, satul, bunica, „căsuța cu pridvor”, nucul etc.[2]

Note modificare

  1. ^ Gheorghe Cardaș, Poeții și prozatorii Ardealului până la Unire (1800-1918): antologie și studiu, Editura Librăriei „Universala” Alcalay&Co. , București, 1936.
  2. ^ a b c Petru Homoceanul, Poeți de la Semănătorul, Editura Minerva, București 1978.

Bibliografie modificare

  • Gheorghe Cardaș, Poeții și prozatorii Ardealului până la Unire (1800-1918): antologie și studiu, Editura Librăriei „Universala” Alcalay&Co., București, 1936.
  • Petru Homoceanul, Poeți de la Semănătorul, Editura Minerva, București, 1978.

Legături externe modificare