Eliza Pareńska
| Eliza Pareńska | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Eliza Pareńska  |
| Născută | [1] Cracovia, Austro-Ungaria |
| Decedată | (34 de ani)[1] Cracovia, Polonia |
| Înmormântată | cimitirul Rakowicki[*] |
| Părinți | Stanisław Pareński[*] |
| Frați și surori | Maria Pareńska[*] Zofia Żeleńska[*] |
| Cetățenie |  Polonia |
| Limbi vorbite | limba poloneză[2][3] |
Modifică date / text  | |
Eliza Pareńska (n. , Cracovia, Austro-Ungaria – d. , Cracovia, Polonia) a fost soția poetului Edward Leszczyński și una dintre cele mai faimoase muze din perioada mișcării artistice Tânăra Polonie.
Biografie
modificareNăscută în 1888,[4] a avut două surori (Maryna și Zofia) și un frate pe nume Jan și era cea mai mică din cei patru frați. Tatăl ei era medicul Stanisław Pareński, iar mama ei, Eliza, născută Mühleisen,[5] conducea un salon cunoscut în Cracovia, pe care îl frecventau tineri artiști polonezi. Nu a avut o stare bună de sănătate de când era copil și, de asemenea, a simțit o teamă de interacțiuni sociale, pe care a combătut-o încă din copilărie prin consumul de alcool. A urmat studii la prestigiosul Gimnaziu privat pentru fete „Emilia Plater”, dar în 1904, după căsătoria ambelor surori, a suferit o criză nervoasă și și-a continuat educația după un program individual de studiu. Tot atunci a devenit dependentă de morfină, care a făcut-o să depășească mai ușor teama de interacțiuni sociale.[6]
Soțul ei a fost poetul Edward Leszczyński,[7] cu care s-a căsătorit la 18 ianuarie 1910 la Cracovia.[6] Căsătoria a fost inițial fericită, dar a început să se deterioreze rapid.[8] Cuplul a avut un fiu pe nume Witold, care s-a născut în 1912.[6]
În 1916 a urmat un tratament pentru dependența de droguri la Davos (Elveția). După moartea părinților ei, a locuit împreună cu soțul și cu fiul ei în casa pe care a moștenit-o, dar după moartea soțului ei în 1921 a vândut palatul. Lipsa competenței de gestionare a banilor a dus la o pierdere rapidă a economiilor și la o creștere a dependenței de droguri. În decembrie 1922 a urmat o cură de dezintoxicare la Arlesheim, care a durat trei luni. În ciuda faptului că terapia a avut succes, a suferit o cădere nervoasă după ce s-a întors în Polonia[6] și s-a sinucis[7] la 3 aprilie 1923.[6] A fost înmormântată în Cimitirul Rakowicki din Cracovia (secțiunea O).[9]
Pareńska a pozat în mod repetat pentru pictorii care au vizitat salonul părinților ei, cele mai faimoase portrete fiind cele create de Stanisław Wyspiański:[4] un portret printre mușcate din 25 mai 1905[10] (sunt cunoscute trei versiuni, inclusiv una la Muzeul Național din Kielce și alte două în colecții private)[5] și Un dublu portret al Elizei Pareńska din 26-27 mai[10] 1905.[5][11]
Note
modificare- ^ a b Library of Congress Authorities, accesat în
- ^ IdRef, accesat în
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b c „Stanisław Wyspiański i proroctwo dla Elizy”, Niezła sztuka (în poloneză), , accesat în [nefuncțională]
- ^ a b c Portret Elizy Pareńskiej (în engleză), Muzeum Narodowe w Kielcach, accesat în
- ^ a b c d e f Katarzyna Wajda (), „Eliza Pareńska. Tragiczna muza”, OnetKobieta (în poloneză), accesat în
- ^ a b „Muzy Młodej Polski. Życie i świat Marii, Zofii i Elizy Pareńskich – Wydawnictwo Iskry Spółka z o.o.”, iskry.com.pl, arhivat din original la , accesat în
- ^ a b Włodzimierz Kalicki (), „Proroctwo dla Elizy”, wyborcza.pl, accesat în
- ^ „Zarząd Cmentarzy Komunalnych w Krakowie. Internetowy lokalizator grobów. Elżbieta Leszczyńska”. rakowice.eu. Accesat în .
- ^ a b Wojciech Bałus, Do granic tożsamości. O portretach zdwojonych Stanisława Wyspiańskiego (PDF) (în poloneză), p. 6, accesat în
- ^ W&w, „Panny w cieniu”, granice.pl (în poloneză), accesat în