Elli Alexiu

scriitoare greacă
Elli Alexiu
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Heraklion, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedată (94 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Atena, Grecia[4] Modificați la Wikidata
Frați și suroriGalatea Kazantzakis
Lefteris Alexiou[*][[Lefteris Alexiou |​]]
Rathamanthys Alexiou[*][[Rathamanthys Alexiou |​]]  Modificați la Wikidata
Cetățenie Grecia Modificați la Wikidata
Ocupațiejurnalistă
profesoară universitară[*]
traducătoare
scriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba greacă[5] Modificați la Wikidata
Activitate
PatronajUniversitatea Națională și Capodistriană din Atena  Modificați la Wikidata

Elli Alexiu (uneori Ellē; în greacă Έλλη Αλεξίου, transliterat: Elli Alexiou, n. , Heraklion, Imperiul Otoman – d. , Atena, Grecia) a fost o scriitoare, dramaturgă și jurnalistă greacă.[6]

Fiică a unui editor și publicist, Alexiu s-a născut în Heraklion, Creta. Ea a predat limba franceză la un liceu[7] și a fost activă în plan politic, aderând la Partidul Comunist în 1928 și făcând parte din Frontul de Eliberare Națională (mișcarea de rezistență greacă) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.[6] După război, ea a primit o bursă din partea guvernului francez și a studiat la Paris.[6] I-a fost retrasă cetățenia greacă în 1950 și a trăit în exil, până când i s-a restituit cetățenia în anul 1965.[6]

Alexiu a scris povestiri și romane despre experiența ei ca profesoară de școală și viața ei ca exilat politic în Ungaria și România.[6] Sora ei mai mare, Galatea, a fost prima soție a romancierului grec Nikos Kazantzakis.[6][7]

Lucrări modificare

Proză modificare

  • Σκληροί αγώνες για μια μικρή ζωή. Atena, 1931.
  • Γ’ Χριστιανικόν Παρθεναγωγείον (Școala de fete nr. 3: jurnalul unei învățătoare din Grecia). Atena, 1934.[8]
  • Άνθρωποι. Atena, 1938.
  • Υπολείμματα επαγγέλματος. Atena, 1938.
  • Λούμπεν. Atena, 1944.
  • Παραπόταμοι. București, 1956.
  • Με τη Λύρα. București, 1959.
  • Αναχωρήσεις και μεταλλαγές. București, 1962.
  • Μυστήρια. București, 1962.
  • Προσοχή συνάνθρωποι. București, 1962.
  • Σπονδή. Atena, 1964.
  • Και ούτω καθεξής. București, 1965.
  • Δεσπόζουσα. Atena, 1972.
  • Και υπέρ των ζώντων. Atena, 1972.
  • Κατερειπωμένα αρχοντικά. Atena, 1977.

Literatură pentru copii modificare

  • Ο Χοντρούλης και η Πηδηχτή. Atena, 1939.
  • Ήθελε να τη λένε κυρία. București, 1956.
  • Το πρώτο μου λεξικό. Atena, 1964.
  • Ρωτώ και μαθαίνω. Atena, 1975.
  • Τραγουδώ και χορεύω• Παιδικά ποιήματα και τραγούδια μελοποιημένα από τη Μαρίκα Βελ. Φρέρη• Εικονογράφηση Γεράσιμου Γρηγόρη. Atena, Κέδρος, 1977.

Teatru modificare

  • Μια μέρα στο Γυμνάσιο. Αtena, 1973.
  • Έτσι κάηκε το δάσος• Μόνο από αγάπη. Αtena, Καστανιώτης, 1986.

Biografii modificare

Cărți educaționale modificare

  • Βοηθός νηπιαγωγού. București, 1952.

Antologii modificare

  • Ανθολογία αντιστασιακής ποίησης. (în colaborare cu Foula Hatzidakis)
  • Για τη χιλιάκριβη τη Λευτεριά. (în colaborare cu Takis Adamos)
  • Αντιστασιακή Πεζογραφία. Βerlin, 1965.
  • Ταράς Σεφτσένκο. Atena, 1964.
  • Υπό Εχεμύθειαν• Συλλογή ανεκδότων από τη ζωή λογοτεχνών, καλλιτεχνών και πολιτικών. Atena, Σύγχρονη Εποχή, 1976.

Traduceri modificare

  • Maxim Gorki, Αναμνήσεις για τον Τολστόη, Αντρέεφ και Τσέχωφ. Atena, Νεοελληνικά Γράμματα, 1937-1938.
  • Maurice Thorez, Παιδί του λαού. Dej, 1954.
  • Giorgi Amanto, Η ζωή του Κάρλο Πρέστες. Dej, 1956.
  • Vilis Lațis, Η θύελλα. România, 1954-1956.
  • Nikolai Nosov, Βήτια Μαλέεφ. România, 1956.
  • Αναμνήσεις για τον Λένιν. București, 1957.
  • Jean Paul Sartre, Αποστρατικοποίηση του εκπολιτισμού και Συζήτηση για την παιδική ηλικία του Ιβάν. Atena, Καινούρια Εποχή, 1964.
  • Για τον Μάο Τσε Τουνγκ. Atena, 1964.
  • Η Μαοϊκή σκέψη, όπλο ακατανίκητο. Atena, 1972.
  • Ο Τσε Γκουεβάρα και ο Μαρξισμός. Atena, 1973.

Studii editate modificare

  • Ψυχολογία παιδός και Παιδαγωγική • εισαγωγή στην ιστορία της παιδαγωγικής. Atena, 1969.
  • Για τον Καζαντζάκη (în colaborare cu Emm. Stefanaki). Atena, 1977.

Referințe modificare

  1. ^ a b c d „Elli Alexiu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Elli Alexiou, Brockhaus Enzyklopädie 
  3. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ „Elli Alexiu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ a b c d e f Freri (). „Alexiou, Elli”. În Merry, Bruce. Encyclopedia of Modern Greek Literature. Greenwood Publishing Group. p. 10. ISBN 9780313308130. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |ISBN= și |isbn= (ajutor)
  7. ^ a b Kolias, Helen Dendrinou (). „Ellē Alexiou”. În Wilson, Katharina M. An Encyclopedia of Continental Women Writers. 1. Taylor & Francis. p. 26. ISBN 9780824085476. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |accessdate= și |access-date= (ajutor); Mai multe valori specificate pentru |ISBN= și |isbn= (ajutor)
  8. ^ Traducere în limba română: Școala de fete nr. 3: jurnalul unei învățătoare din Grecia, traducere din limba greacă de Alina Mirea și Iannis Veakis, prefață de Victor Bîrlădeanu. Editura Tineretului, București, 1961. Alte traduceri din proza scurtă: „Franțeskos” (în Moartea palicarului. Antologia nuvelei neogrecești, Editura pentru literatură, București, 1967 – Biblioteca pentru toți 392) și „Cișmeaua lui Ibrahim-Babà” (în Antologia nuvelei neogrecești, Editura Univers, București, 1975).