Elli Alexiu
scriitoare greacă
| Elli Alexiu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [2]  Heraklion, Imperiul Otoman |
| Decedată | (94 de ani)[3][4][2] Atena, Grecia[5] |
| Frați și surori | Galatea Kazantzakis Lefteris Alexiou[*] Rathamanthys Alexiou[*] |
| Cetățenie |  Grecia |
| Ocupație | jurnalistă profesoară universitară[*] traducătoare scriitoare |
| Limbi vorbite | limba greacă[6] |
| Activitate | |
| Partid politic | Eniaia Dimokratiki Aristera[*][1], Partidul Comunist al Greciei[1] |
| Patronaj | Universitatea Națională și Capodistriană din Atena |
Modifică date / text  | |
Elli Alexiu (uneori Ellē; în greacă Έλλη Αλεξίου, transliterat: Elli Alexiou, n. , Heraklion, Imperiul Otoman – d. , Atena, Grecia) a fost o scriitoare, dramaturgă și jurnalistă greacă.[7]
Fiică a unui editor și publicist, Alexiu s-a născut în Heraklion, Creta. Ea a predat limba franceză la un liceu[8] și a fost activă în plan politic, aderând la Partidul Comunist în 1928 și făcând parte din Frontul de Eliberare Națională (mișcarea de rezistență greacă) în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.[7] După război, ea a primit o bursă din partea guvernului francez și a studiat la Paris.[7] I-a fost retrasă cetățenia greacă în 1950 și a trăit în exil, până când i s-a restituit cetățenia în anul 1965.[7]
Alexiu a scris povestiri și romane despre experiența ei ca profesoară de școală și viața ei ca exilat politic în Ungaria și România.[7] Sora ei mai mare, Galatea, a fost prima soție a romancierului grec Nikos Kazantzakis.[7][8]
Lucrări
modificareProză
modificare- Σκληροί αγώνες για μια μικρή ζωή. Atena, 1931.
- Γ’ Χριστιανικόν Παρθεναγωγείον (Școala de fete nr. 3: jurnalul unei învățătoare din Grecia). Atena, 1934.[9]
- Άνθρωποι. Atena, 1938.
- Υπολείμματα επαγγέλματος. Atena, 1938.
- Λούμπεν. Atena, 1944.
- Παραπόταμοι. București, 1956.
- Με τη Λύρα. București, 1959.
- Αναχωρήσεις και μεταλλαγές. București, 1962.
- Μυστήρια. București, 1962.
- Προσοχή συνάνθρωποι. București, 1962.
- Σπονδή. Atena, 1964.
- Και ούτω καθεξής. București, 1965.
- Δεσπόζουσα. Atena, 1972.
- Και υπέρ των ζώντων. Atena, 1972.
- Κατερειπωμένα αρχοντικά. Atena, 1977.
Literatură pentru copii
modificare- Ο Χοντρούλης και η Πηδηχτή. Atena, 1939.
- Ήθελε να τη λένε κυρία. București, 1956.
- Το πρώτο μου λεξικό. Atena, 1964.
- Ρωτώ και μαθαίνω. Atena, 1975.
- Τραγουδώ και χορεύω• Παιδικά ποιήματα και τραγούδια μελοποιημένα από τη Μαρίκα Βελ. Φρέρη• Εικονογράφηση Γεράσιμου Γρηγόρη. Atena, Κέδρος, 1977.
Teatru
modificare- Μια μέρα στο Γυμνάσιο. Αtena, 1973.
- Έτσι κάηκε το δάσος• Μόνο από αγάπη. Αtena, Καστανιώτης, 1986.
Biografii
modificare- Για να γίνει Μεγάλος (despre Nikos Kazantzakis). Atena, 1966.
Cărți educaționale
modificare- Βοηθός νηπιαγωγού. București, 1952.
Antologii
modificare- Ανθολογία αντιστασιακής ποίησης. (în colaborare cu Foula Hatzidakis)
- Για τη χιλιάκριβη τη Λευτεριά. (în colaborare cu Takis Adamos)
- Αντιστασιακή Πεζογραφία. Βerlin, 1965.
- Ταράς Σεφτσένκο. Atena, 1964.
- Υπό Εχεμύθειαν• Συλλογή ανεκδότων από τη ζωή λογοτεχνών, καλλιτεχνών και πολιτικών. Atena, Σύγχρονη Εποχή, 1976.
Traduceri
modificare- Maxim Gorki, Αναμνήσεις για τον Τολστόη, Αντρέεφ και Τσέχωφ. Atena, Νεοελληνικά Γράμματα, 1937-1938.
- Maurice Thorez, Παιδί του λαού. Dej, 1954.
- Giorgi Amanto, Η ζωή του Κάρλο Πρέστες. Dej, 1956.
- Vilis Lațis, Η θύελλα. România, 1954-1956.
- Nikolai Nosov, Βήτια Μαλέεφ. România, 1956.
- Αναμνήσεις για τον Λένιν. București, 1957.
- Jean Paul Sartre, Αποστρατικοποίηση του εκπολιτισμού και Συζήτηση για την παιδική ηλικία του Ιβάν. Atena, Καινούρια Εποχή, 1964.
- Για τον Μάο Τσε Τουνγκ. Atena, 1964.
- Η Μαοϊκή σκέψη, όπλο ακατανίκητο. Atena, 1972.
- Ο Τσε Γκουεβάρα και ο Μαρξισμός. Atena, 1973.
Studii editate
modificare- Ψυχολογία παιδός και Παιδαγωγική • εισαγωγή στην ιστορία της παιδαγωγικής. Atena, 1969.
- Για τον Καζαντζάκη (în colaborare cu Emm. Stefanaki). Atena, 1977.
Referințe
modificare- ^ a b (PDF) https://mpineiolibrary.espivblogs.net/files/2014/11/%CE%99%CF%83%CF%84%CE%BF%CF%81%CE%B9%CE%BA%CF%8C-%CE%BB%CE%B5%CE%BE%CE%B9%CE%BA%CF%8C-%CF%84%CE%BF%CF%85-%CE%B5%CF%81%CE%B3%CE%B1%CF%84%CE%B9%CE%BA%CE%BF%CF%8D-%CE%BA%CE%B9%CE%BD%CE%AE%CE%BC%CE%B1%CF%84%CE%BF%CF%82.pdf Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Elli Alexiou, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ „Elli Alexiu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Elli Alexiu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d e f Freri (). „Alexiou, Elli”. În Merry, Bruce. Encyclopedia of Modern Greek Literature. Greenwood Publishing Group. p. 10. ISBN 9780313308130. Accesat în . Mai multe valori specificate pentru
|accessdate=și|access-date=(ajutor); Mai multe valori specificate pentru|ISBN=și|isbn=(ajutor) - ^ a b Kolias, Helen Dendrinou (). „Ellē Alexiou”. În Wilson, Katharina M. An Encyclopedia of Continental Women Writers. 1. Taylor & Francis. p. 26. ISBN 9780824085476. Accesat în . Mai multe valori specificate pentru
|accessdate=și|access-date=(ajutor); Mai multe valori specificate pentru|ISBN=și|isbn=(ajutor) - ^ Traducere în limba română: Școala de fete nr. 3: jurnalul unei învățătoare din Grecia, traducere din limba greacă de Alina Mirea și Iannis Veakis, prefață de Victor Bîrlădeanu. Editura Tineretului, București, 1961. Alte traduceri din proza scurtă: „Franțeskos” (în Moartea palicarului. Antologia nuvelei neogrecești, Editura pentru literatură, București, 1967 – Biblioteca pentru toți 392) și „Cișmeaua lui Ibrahim-Babà” (în Antologia nuvelei neogrecești, Editura Univers, București, 1975).