Emil Boroghină

Emil Boroghină
Date personale
Cetățenie	România
Ocupație	actor de teatru[*]​

Emil Boroghină (numele de scenă al lui Emilian Elizian Boroghină; n. 23 ianuarie 1940, Corabia, județul Olt) este un actor român.

Biografie

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București - Facultatea de Teatru, Secția Actorie, în 1963. 22 de ani mai târziu (1985), a absolvit cursurile postuniversitare ale Facultății de Regie, din cadrul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică București. Între 1963 și 1988 a fost actor al Teatrului Național din Craiova. A fost director al Teatrului Național din Craiova între 1988 și 2000. În calitate de actor al Teatrului Național din Craiova, Emil Boroghină a realizat o serie de roluri importante din dramaturgia românească și universală printre care Iakorev în "Cei din urmă" (piesa de debut) de Maxim Gorki, Lope în "Castiliana" de Lope de Vega, Siro în "Mandragola" de Nicolo Machiavelli, Proca Purici în "O familie îndoliată" de Branislav Nușici, Ioniță în "Opinia publică" și Ion Bocioacă în "Interesul general" de Aurel Baranga, Rică Venturiano din "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, Doctorul Rank din "Nora" de Henrik Ibsen, Bufonul L’Angely din "Marion Delorme" de Victor Hugo, Profesorul Ghermănescu în "Vârstele dragostei" de Tudor Mușatescu, Tudor din "Un suflet romantic" de Tudor Popescu, etc.

În 1994, Emil Boroghină a fondat Festivalul Internațional Shakespeare, festival considerat unul dintre cele mai importante de acest gen din lume. Este Societar de Onoare al Teatrului Național din Craiova și membru al Senatului UNITER. Prin organizarea Festivalului Internațional Shakespeare, care a câștigat de-a lungul existenței o binemeritată notorietate națională și internațională, Craiova devine capitală europeană a teatrului de calitate. Personalități marcante, regizori recunoscuți pe plan mondial cum sunt Declan Donnellan, Eimuntas Nekrosius, Lev Dodin, Robert Wilson, Silviu Purcărete, Peter Brook, Thomas Ostermeier, Luk Perceval, Romeo Castelucci, George Banu, Philip Parr, Yukio Ninagawa și-au prezentat spectacolele de excepție în cadrul programului festivalier.

Director al Teatrului Național Craiova între 1988 și 2000, perioadă în care Naționalul craiovean devine unul dintre cele mai apreciate teatre din Europa Centrală și de Răsărit, izbutind în decurs de 10 ani un număr record de participări la mari festivaluri internaționale, de pe toate continentele lumii, 97, printre care festivalurile de la Edinburgh, Avignon, Tokyo, Seoul, Singapore, Melbourne, New York, Montreal, São Paulo, Cairo, Paris, Londra, Belfast, Dublin, Glasgow, Lisabona, Barcelona, Amsterdam, Bruxelles, Luxemburg, München, Viena, Roma, Atena, Istanbul, Ierusalim, Stockholm, Copenhaga, Bergen, Gdansk și altele. În această perioadă, Teatrul Național Craiova este distins cu 12 premii internaționale și peste 100 de premii naționale de creație.

George Banu definea Festivalul Shakespeare drept: „extrem de curajos, extrem de radical. Dacă festivalul de la Sibiu este unul de deschidere, cel de la Craiova este unul de focalizare.” Michel Vais scria în amplul său articol din revista canadiană, Le Jeu, că „este, fără îndoială, cel mai important festival din lume, de acest fel, consacrat bardului englez, într-o țară nonanglofonă”, iar Maria Shevtsova, în revista New Theatre Quarterly, de la Cambridge University Press, spunea că este „un festival uluitor”. Festivalul Internațional Shakespeare este „opera vieții lui Emil Boroghină”, după cum nota Alice Georgescu în revista Dilema veche în 2010. Ediția din anul 2010 s-a desfășurat cu subtitlul „Constelația Hamlet (Shakespeare și noua realitate teatrală)”, iar cea din anul 2012 s-a numit „Lumea-i o scenă și toți oamenii actori”. Ediția din 2014, „Shakespeare al tuturor”, al cărei program Michael Dobson – director al Institutului Internațional Shakespeare de la Stratford-upon-Avon – l-a apreciat ca fiind „senzațional”, a fost un prilej de sărbătorire a marelui dramaturg (450 de ani de la naștere), iar cea din 2016 (anul comemorării a 400 de ani de la moartea dramaturgului), a avut ca temă „Shakespeare pentru eternitate”.

În data de pe 15 ianuarie 2019, la Sala „George Constantin” (Teatrul Nottara), recitalul extraordinar „De la Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin, la Mihai Eminescu, luceafărul din țara mioriței”, susținut de actorul Emil Boroghină, a fost dedicat exercitării de către România a Președinției Consiliului Europei în prima jumătate a anului 2019. Recitalul a fost precedat de conferința Limba latină, prima instituție a Europei, susținută de conferențiarul Radu Boroianu. La inițiativa domnului Emil Boroghină, Societar de onoare al Teatrului Național „Marin Sorescu”, decorat de Președinția României, cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer, la Craiova, în anul 2020 a luat naștere Teatrul POESIS, primul de acest fel din România. Spectacolul inaugural a fost susținut la sala Amza Pellea, din Teatrul Național „Marin Sorescu”, de către fondatorul său, actorul Emil Boroghină. Spectacolul-premieră 'Cântarea Cântărilor', unul dintre marile poeme de dragoste ale lumii, prezentat în prima parte, a fost urmat de o selecție de sonete din operele lui Dante, Petrarca, Michelangelo, Ronsard, Shakespeare și Eminescu.

Spectacole de recitare din lirica lumii

• De la Shakespeare și Hamlet la Eugen Ionescu și Bérenger, regia: Alina Hiristea, 2013
• Voievozii neamului – ctitori și martiri, recital de poezie susținut la Ascademia di Romania la Roma, la împlinirea a 97 de ani de la unirea Basarabiei cu Țara Românească, respectiv comemorarea a 300 de ani de la sacrificiul Brâncovenilor, 27 marie 2015
• Recitindu-l pe Eminescu… La steaua care-a răsărit, recital de poezie, Teatrul Poesis în coproducție cu Teatrul Nottara și Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova, 2014,
• Mai tare decât moartea e iubirea – din poezia de dragoste a lumii, recital de poezie susținut sub egida Zilei Limbii Române, Teatrul Karov, Tel Aviv, 17 septembrie 2015. Partea I: Cântarea Cântărilor (poem biblic); Partea II: Oricărui suflet cărui domn e dorul (sonete de Dante Aligheri, Francesco Petrarca, Michelangelo, Pierre de Ronsard, William Shakespeare și Mihai Eminescu)
• Cântarea cântărilor, recital de poezie, regia: Alina Hiristea, 2015 - 2020
• Bérenger, spectacol pe textul Ucigaș fără simbrie de Eugen Ionesco, regia: Alina Hiristea, 2016
• Recitindu-l pe Shakespeare - Lumea-ntreagă e o scenă și toți oamenii-s actori, recital de monologuri shakespeariene, regia: Alina Hiristea, 2016
• Ovidiu – Tristele și Ponticele, recital de poezie, regia: Alina Hiristea, 2015 - 2020
• Sunt suflet în sufletul neamului meu - Limba română este patria mea, recital de poezie, regia: Alina Hiristea, 2018
• De la Ovidiu la Mihai Eminescu, recital de poezie dedicat împlinirii a 2000 de ani de la moartea la Tomis a lui Publius Ovidius Naso, pe scena Teatrului National „SATIRICUS I. L. Caragiale”, din Chișinău, regia: Alina Hiristea, 22 martie 2017
• Cântecul vârstelor - spectacol de poezie populară, recital de poezie, regia: Alina Hiristea, 2019
• Treptele Unirii - Prețuiți-vă eroii!, recital de poezie, regia: Alexandru Mâzgăreanu, 2019
• Călătoria lui Dante, după Divina Comedie de Dante Alighieri, regia: Alina Hiristea, iunie 2021. Montarea marchează 700 de ani de la moartea lui Dante și este o coproducție Teatrul Nottara, Teatrul Național Marin Sorescu, Craiova, și Teatrul Poesis.

Filmografie

• Balul de sîmbătă seara (1968)

Distincții și Premii

• Director fondator al Festivalului Internațional Shakespeare
• Președinte al Fundației „William Shakespeare” Craiova
• Vicepreședinte al Rețelei Europene a Festivalurilor Shakespeare
• Societar de Onoare al Teatrului Național Craiova
• Membru al Senatului UNITER
• Premiul pentru directorat, acordat de Uniunea Teatrală din România, 1991
• Premiul pentru cel mai bun director al anului, acordat de Secția română a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, 1993
• Premiul pentru cea mai importantă personalitate a teatrului românesc, acordat de Fundația pentru Teatru și Film, 1995
• Premiul „Omul anului 1995”, acordat de American Biographical Institute
• Premiul pentru cel mai bun manager de teatru, acordat de British Council și Uniunea Teatrală din România, 1997
• Premiul de Excelență, acordat de secția română a A.I.C.T., 2000
• Premiul Național Marin Sorescu, acordat de Academia Română, 2002
• Premiul de Excelență acordat de UNITER, pentru ediția din anul 2006 a Festivalului Shakespeare
• Premiul de Excelență acordat de Asociația Internațională a Criticilor de Teatru, 2008
• Premiul pentru Teatru al Galei Radio România Cultural, pentru Festivalul Shakespeare, 2010
• Premiul pentru Teatru al Galei „Superlativele VIP”, pentru Festivalul Shakespeare din anul 2010
• Premiul pentru întreaga activitate în sprijinul și promovarea relațiilor culturale româno-britanice, acordat de British Council la Gala Premiilor UNITER pentru anul 2011
• Premiul special acordat de președintele UNITER, 2016
• Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău (22 Martie 2017)
• Decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, de către Președintele României, 2020
• Premiu de Excelență pentru măiestria artistică în artele spectacolului și pentru promovarea valorilor culturale universale, acordat de revista Regal Literar, 2021.
• Cetățean de Onoare al Municipiului Craiova (1999) și orașului Corabia (2006)
• Doctor Honoris Causa al U.N.A.T.C. (2021)

Bibliografie

• Gloria lui Boroghină- Marina Constantinescu, Teatrul Azi, 7-8-9, 2000 [1]
• Emil Boroghină și gloria Naționalului craiovean - Mirela Marinescu, Gazeta de Sud, 19 februarie 2007 [2]
• Shakespeare mai presus de orice (I) - Marina Constantinescu, România literară, 16-22 mai 2008 [3] Arhivat în 2 mai 2022, la Wayback Machine.
• Shakespeare mai presus de orice (II) - Marina Constantinescu, România literară, 23-30 mai 2008 [4] Arhivat în 2 mai 2022, la Wayback Machine.
• Forța cuvîntului - Marina Constantinescu, România literară, 14-20 mai 2010 [5]^{[nefuncțională]}
• Festivalul Hamlet - Alice Georgescu - Dilema Veche, 13-19 mai 2010 [6]
• Cu sonetele pe masă - Cristina Miclescu, Mozaicul (Craiova), An. 13, Nr. 5, 2010 [7]
• Vârstele omului, cu Emil Boroghină - Mirela Marinescu, Gazeta de Sud, 25 octombrie 2010 [8]
• La Steaua EMINESCU – George Popescu, Mozaicul (Craiova), An. 15, Nr. 1, 2012 [9]
• TEATRU. La Craiova, lumea-i o scenă - Oltița Cîntec, Observator cultural, 4 mai 2012 [10]
• Recitindu-l pe Shakespeare… - Loredana Goagă, Yorick, 7 mai 2012 [11]
• Întâlnirea cea de taină la Craiova - Maria Zărnescu, Yorick, 7 mai 2012 [12]
• A Secret Encounter at The Shakespeare Festival in Craiova - Maria Zărnescu, Critical Stages, decembrie 2012 [13]
• Întâlnirea lui Emil Boroghină cu Eugen Ionescu - Natalia Stancu, Mozaicul (Craiova), An. 15, Nr. 12, 2012 [14]
• Întâlnire cu… personajul Beranger” – Colegiul Național “Sfântu Sava“: “Zilele Eugen Ionescu“ – Ileana Lucaciu, 4 decembrie 2012 [15]
• Emil Boroghină cu Shakespeare la Erevan, în Armenia - Iolanda Mănescu, Revista SpectActor, ianuarie-aprilie 2013 [16]
• A fi sau a nu fi… român în Jula … - Eva Șimon, Foaia românaescă, 22 iulie 2013 [17]
• 1 Eminesciene - Doina Papp, Adevarul.ro, 27 ianuarie 2014 [18]
• Shakespeare de la Craiova, connecting people – Lavinia Șerban, Teatrologie, anul II, UNATC București, Yorick, 13 mai 2014 [19]
• Despre constructori. Festivalul Internațional „Shakespeare“ - Cristina Rusiecki, RevistaCultura.ro, 15 mai 2014 [20]
• Emil Boroghină și istovitoarea patimă a Poeziei - George Popescu, Cuvântul libertății, 18 decembrie 2014 [21]
• Emil Boroghină și un mirabil spectacol teatral – poetic - George Popescu, Cuvântul libertății, 16 martie 2015 [22] [23]
• Emil Boroghină – 75 - Iolanda Mănescu, Noul Literator, nr. 20, septembrie 2015 [24]
• La Shakespeare-ul lui Boroghină - Oltița Cântec, Revista SpectActor, mai-august 2016 [25]
• Festivalul Shakespeare 2016 – Marius Dobrin, Mozaicul (Craiova), An. 19, mai 2016 [26]
• The Art of Sharing Shakespeare: Emil Boroghină, A Romanian Sorcerer - Maria Zărnescu, European Stages, 21 octombrie 2016 [27]
• Emil Boroghină pe scena Teatrului Nottara din București - Mariana Butnariu, Gazeta de Sud, 25 noiembrie 2016 [28]
• Lumea-ntreagă e o scenă - Recital Emil Boroghină - Sanda Vișan, saitul Nottara, 8 decembrie 2016
• Redescoperindu-l pe Eminescu, un recital al actorului Emil Boroghină - Mirela Coman, ianuarie 2017 [29]
• Poezie-sărăcie într-un recital regal - Silvia Strătilă, Timpul.md, 28 martie 2017 [30]
• Credința în victoria umanității - Mircea Morariu, Adevarul.ro, 25 aprilie 2017 [31]
• Teatru și poezie cu Emil Boroghină - Doina Papp, Adevarul.ro, 7 decembrie 2017 [32]
• Laudatio Decernarea titlului Doctor Honoris Causa Universitatea din Craiova - 26 aprilie 2018 [33]
• Istoria teatrului românesc postdecembrist în 3 personaje-cheie: Boroghină, Chiriac, Țepuș - Cristian Sabău, Ziarul de Argeș, 5 octombrie 2018 [34] Arhivat în 16 februarie 2020, la Wayback Machine.
• Poeții nu mor niciodată… - Ileana Perneș Dănălache, MagnaNews.ro, 16 ianuarie 2019 [35]
• De la Ovidiu la Eminescu și despre creștinism ca bază a Europei - Daniela Șontică, Revista Lumina, 17 ianuarie 2019 [36]
• Recunoașterea (și recunoștința) publică și simpatică a valorilor neamului- Cristian Sabău, Ziarul de Argeș, 22 ianuarie 2019 [37]
• Un proiect esențial de diplomație culturală: ”Limba latină, prima instituție a Europei” și un recital exemplar de poezie: ”De la Ovidiu la Eminescu”- Marina Roman, Leviathan, 18 februarie 2019 [38]
• Cântecul vârstelor” – un nou recital de poezie al actorului Emil Boroghină - Magda Bratu, Cuvântul libertății, 19 februarie 2019 [39]
• OVIDIU și EMINESCU – piscuri identitare, în viziunea lui Emil Boroghină - Dan Lupescu, OpiniaTeleormanului, 7 aprilie 2019 [40]
• Emil Boroghină, Silviu Purcărete, simplitate pluvială și avangardă... - prof. dr. Ion Predescu, Săptămâna.net, 6 august 2019 [41]
• La Teatrul NOTTARA (în octombrie) și la Centrul Cultural Pitești: „Cântecul vârstelor” – Recital Emil Boroghină - Cristian Sabău, Ziarul de Argeș, 20 noiembrie 2019 [42] Arhivat în 24 decembrie 2019, la Wayback Machine.
• Versuri, personaje și actori singuratici - George Banu, Revista românească, noiembrie-decembrie 2019 [43]
• Fenomenul Emil Boroghină - Ion Jianu, citestema.ro, 22 ianuarie 2020 [44]
• Boroghină 80 - Marina Constantinescu, România literară, februarie 2020 [45]
• Emil Boroghină, decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer - Florin Ghioca, Vestibune.com, 1 august 2020 [46]
• Emil Boroghină sau revenirea la Poesis - Streche Florentin, Regal-literar.ro, 9 octombrie 2020
• Poesis, un vis împlinit, de Doina Papp, Adevarul.ro, 3 noiembrie 2020 [47]
• Emil Boroghină și “călătoria” spre lumea (sa) dantescă - Streche Florentin, Regal-literar.ro, 7 iunie 2021
• Actorul Emil Boroghină, Doctor Honoris Causa al U.N.A.T.C. (2021) - Streche Florentin, Regal-literar.ro, 14 iulie 2021
• Divina călătorie dantescă într-un mirabil spectacol teatral (Emil Boroghină sub vraja Poeziei) - George Popescu, Mozaicul (Craiova), An. 24, nr.6-7, 2021 [48]
• DANTE 700 - Iolanda Mănescu, Mozaicul (Craiova), An. 24, nr.6-7, 2021 [49]
• Triplă omagiere prin teatru - Mariana Ciolan, Leviathan, 16 ianuarie 2022 [50]
• Fenomenul Emil Boroghină la 82 de ani - David Călin, revista Monden, 23 ianuarie 2022 [51]
• Invizibilele straturi ale recitării unui Actor - Streche Florentin, Regal-literar.ro, 19 mai 2022
• Prima întâlnire cu Emil Boroghină - Iunona Ioniță, Teatrolog.ro, 30 mai 2022 [52] Arhivat în 3 iulie 2022, la Wayback Machine.

Interviuri

• Emil Boroghină: „Teatrul Național din Craiova – Un teatru al lumii„ - Doina Modola, Teatrul Azi, iunie-iulie 1993 [53]
• Emil Boroghină: „Nu întrevăd perspectivele„ - Alice Georgescu, Scena, nr. 15, iulie, 1999 [54]
• Interviu cu Emil Boroghină - „Festivalul Shakespeare și nepotul meu, Nichita, sunt cei doi poli ai existenței mele„ - Nicolae Coande, Suplimentul de cultură, mai 2007 [55]
• Managerul Emil Boroghină: „Ediția 2008 a Festivalului Shakespeare va fi fabuloasă!„ - Vlad Mixich, Hotnews, 5 martie 2008 [56]
• Emil Boroghină: Festivalul Internațional Shakespeare 2008, un proiect de anvergură mondială - Doina Papp, Bucureștiul cultural, aprilie 2008 [57]
• Festivalul Internațional Shakespeare (Editia a VI-a) – Silvia Kerim, Revista As, 25 mai-31 mai 2008 [58]
• „Festivalul Shakespeare nu va putea așeza singur vremurile la loc„ - Monica Andronescu, Boncafe, 19 aprilie 2010 [59]
• Emil Boroghină: „Am muncit 11 ani pentru o singură reprezentație„, - Dana Ionescu, Yorick, 23 aprilie 2012 [60]
• Emil Boroghină: „Este necesar să merg mai departe„ - Anda Șoșea, Gazeta de Sud, 27 aprilie 2012 [61]
• Emil Boroghină: „a fi sau a nu fi mândru că ești oltean„ - Anca Lăpușneanu, Revista Vip, 22 octombrie 2012 [62]
• Emil Boroghină, la aniversare: „Am respirat, m-am bucurat și am suferit pentru acest Teatru„ - Anca Ungurenuș, Gazeta de Sud, 23 ianuarie 2013 [63]
• Jula, o capitală a teatrului shakespearian - Convorbire cu actorul Emil Boroghină, directorul Festivalului Shakespeare din Craiova - A. Cioca, Foaia românească, 22 iulie 2013 [64]
• Emil Boroghină: „Teatrul shakespearean este a doua Biblie a omenirii„ - A. Cioca, Foaia românească, 27 iulie 2013 [65]
• „Shakespeare al tuturor” - interviu cu actorul Emil Boroghină, director fondator al Festivalului Shakespeare - Nicolae Marinescu, Mozaicul (Craiova), An. 17, Nr. 5-6, 2014 [66]
• „Pentru mine, Shakespeare este un Dumnezeu al cuvintelor„ - revista Ramuri, iulie-august 2014 [67]
• Emil Boroghină la 75 de ani: Festivalul Shakespeare, cel mai cutezător și nebunesc demers - Ion Jianu, Gazeta de Sud, 21 ianuarie 2015 [68]
• Emil Boroghină: o viață pentru teatru – Simona Lica, 10 iulie 2015
• Emil Boroghină: „Eminescu este românul suprem, este egalul lui Shakespeare!„ - Dan Tomozei, dantomozei.ro, 15 ianuarie 2016 [69]
• Emil Boroghină – Planeta Shakespeare - Irina Ionescu, Yorick, 18 iulie 2017 [70]
• „Festivalul Shakespeare nu va putea așeza singur vremurile la loc„ - Magdalena Popa Buluc, Cotidianul, 13 aprilie 2018 [71]
• Neobositul Emil Boroghină. O dimineață cu Shakespeare, soare și vise- Adina Scorțescu, ziarulmetropolist.ro, 3 mai 2018 [72]
• Actorul și directorul Emil Boroghină: „Ștefan Iordache a fost liderul generației noastre„ - Simona Chițan, Adevarul.ro, 20 octombrie 2018 [73]
• Emil Boroghină, la ceas aniversar: „Teatrul Poesis, ultimul mare obiectiv cultural al vieții mele” - Cristina Cruceru, Jurnalul Olteniei, 15 ianuarie 2019 [74]
• Dialog cu actorul Emil Boroghină: „Ion D. Sîrbu, acela pe care l-am cunoscut...” - Alexandru Dumitriu, Caiete critice, iunie-iulie 2019, pp.54-69 [75]
• „Cea mai vrăjită poveste din teatrul românesc„ - Revista Vatra, 11 mai 2020 [76]
• „Iubirea de Shakespeare și Teatrul Poesis” - Magdalena Popa Buluc, Jurnalul, 22 mai 2020 [77]
• O istorie vie a unui teatru viu: TNC. 170. Silviu. Purcărete. 70. Emil. Boroghină. 80, SpectActor, nr. 2 (42) mai – decembrie 2020 [78]
• „Poesis” la Craiova - Mircea Liviu Goga, Radio Oltenia, 26 septembrie 2020 [79]
• De vorbă cu Emil Boroghină: „Avatarurile Teatrului de poezie” - Mariana Ciolan, Leviathan, 5 octombrie 2020 [80]
• Emil Boroghină, director fondator al Festivalului Internațional Shakespeare: „Am trăit o puternică emoție„ – FNT.ro, 7 decembrie 2020 [81]

Video

• Recitându-l pe Shakespeare [82]
• Recitindu-l pe Eminescu... La steaua care-a răsărit [83]
• Treptele Unirii [84]
• Recitarea Divinei Comedii de Emil Boroghină [85]
• Cântecul vârstelor [86]
• Călătoria lui Dante [87]
• Interviuri pentru eternitate [88]
• Cu cărțile pe față - Emil Boroghină [89]
• Doctor Honoris Causa UNATC 2021 [90]
• Emil Boroghină despre Festivalul International Shakespeare Craiova 2022 [91]

„În Emil Boroghină, teatrul craiovean și întreaga viață culturală a acestui perimetru de spiritualitate românească au un dăruit până dincolo de abnegație, un intelectual, un suflet curat, un împătimit de poezie și de tot ceea ce se înglobează într-un activism cultural de esență, un inițiator și un muncitor trudnic pentru împlinirea celor mai riscante proiecte culturale, un mentor de o rară exemplaritate al mișcării de amatori și, în ultima vreme, un conducător teatral care știe ce are de făcut și cu cine se poate întemeia în împlinirea și ilustrarea acestui moment fertil al scenei craiovene.”. - Dicționarul dedicat actorilor craioveni (File de arhivă sentimentală - Constantin Gheorghiu și Al. Firescu, 1993)

S‑au făcut schimbări în conducerea teatrelor, începând cu prima scenă a țării, unde a fost numit Andrei Șerban ca director general, Naționalele din Iași și Timișoara, Teatrul Mic, „Bulandra“, „Odeon“ etc. – nu toate îndreptățite și cu faste urmări. La Craiova a fost o intenție de schimbare, dar colectivul a decis să‑l mențină în frunte pe Emil Boroghină, care le‑a dat aripi miraculoase de zbor pe toată planeta, pentru un deceniu: turnee pe cinci continente, cu spectacole magnifice, lauri, premii, prestanță mondială cum n‑a avut teatrul de când e, și nici altele cu aceeași anvergură. - Constantin Paraschivescu - Teatrul „Sică Alexandrescu“ Brașov – Monografie, p.326, 2014

„Privindu-l pe Emil Boroghină la lucru, sunt cât de aproape s-ar putea, vreodată, de a-l vedea pe Garrick la apogeul forțelor sale. Un recitator strălucit din Shakespeare – vocea sa sonoră și bogată în inflexiuni, care mie îmi pare că aduce oarecum cu felul în care Richard Burton s-ar fi auzit dacă era român în loc să fie galez, transmite sentimente intense chiar și non-vorbitorilor de română.” - Michael Dobson - Director – Institutul Shakespeare, Stratford-upon-Avon, Profesor – Studii Shakespeare, Universitatea din Birmingham

Repetiția este una dintre etapele cele mai importante din viata unui actor. Aș fi necinstit afirmînd că pasiunea cu care te pregătești în și pentru fiecare repetitie nu este condiționată de mai mulți factori. În primul rînd, de partitură. Sunt roluri pe care le primești și altele pe care le aștepți. Cind ești tînăr, visezi marile partituri. Neîntîlnindu-te cu ele, încet, încet sfera rolurilor " ideale" se micșorează și pînă la urmă ajungi firesc la înțelepciunea că în teatru trebuie să existe generali, dar și caporali și soldați, la fel de necesari și importanți. Calitatea repetiției depinde și de "magicianul" care te dirijează. La Craiova au montat numeroși regizori importanți ai țării, dar cu puțini am avut șansa de a mă întîlni. Într-o repetiție, cel mai fascinant lucru mi se pare căutarea adevărului în intimitatea rolului. Cind această înfrigurată căutare se face în imediata apropiere a unei marcante personalități regizorale, activitatea poate dă rezultate imprevizibile. Sînt un pasionat consumator de literatură, istorie și fllozofle și mă interesează să aflu ce simte personajul, cum gîndește, în ce măsură ne este contemporan nouă, etern reprezentativ pentru spiriualitatea căreia îi aparține și ce posibilități oferă în ce privește legăturile culturale. Sînt chinuitoare orele ce se scurg între o repetiție și alta, cînd atît conștientul, cît și inconștientul lucrează, și simți că rolul îți este încă departe, ți se pare că scapi mereu printre degete, dar trăiești cu nădejdea că acea fuziune pe care-o aștepți și pentru care muncești se va produce. Ce înseamnă pentru dumneavoastră REPETIȚIA ?, revista Teatrul, nr. 3, anul 1989

Corabia copilăriei mele, așa cum o văd eu acum, era un oraș de vis, orașul teilor și castanilor, al străzilor drepte, trasate parcă cu rigla, orasul-port de pe malul Dunării, pe care unduiau vapoare și șlepuri, purtate spre depărtari necunoscute nouă, al perechilor de îndrăgostiți care populau micul, dar cochetul parc din apropierea gării, vecinătatea vechii cetăți dacice Sucidava, amintirea anticului pod din lemn al lui Constantin cel Mare, care lega cele două maluri, monumentul dedicat eroilor, care, în 1877, au trecut peste podul de pontoane de la marginea orașului pentru a lupta pentru independența României, încărcându-l de istorie. Părinții mei, copiii de pe strada noastră și cele învecinate, prietenii de joacă, colegii de școală, învățătorii și profesorii, rudele apropiate, o parte dintre locuitorii orașului, oameni prietenoși, cinstiți, îndatoritori și foarte serioși, aproape cu toții mi-au marcat copilăria, m-au ajutat să mă definesc și într-un fel chiar să mă formez, să capăt deprinderile unui viitor visător, permanent încrâncenat.. Numele de Auru l-am auzit rostit în casa noastră. Este posibil ca tatăl lui (al lui Virgil Mazilescu n.n.) să fi fost chiar coleg de liceu comercial cu tatăl meu... Am intrat în același an, 1959, la Facultate, el la Litere și eu la Teatru. - Emil Boroghină ”