Cântarea Cântărilor
Cântarea Cântărilor (în ebraică: שיר השירים, Shir ha-Shirim) este una din cărțile Bibliei ebraice, aflată în secțiunea Ketuvim, "scrieri". Mai este cunoscută și sub denumirea Cântarea lui Solomon, iar în latină Canticum Canticorum.
Citirea Cântării Cântărilor la evreiModificare
La evreii așkenazi se citește cartea Cântării Cântărilor sâmbăta care cade în săptămâna Paștelui (Pesah), potrivit cu obiceiul general din tradiția așkenază de a se citi la fiecare din cele trei mari sărbători Regalim o carte din Hagiografie (Ketuvim) potrivită cu atmosfera sărbătorii. Descrierile primăverii care caracterizează Cântarea Cântărilor se potrivesc Paștelui, care este Sărbătoarea Primăverii. În alte comunități se deschide sulul Cântării Cântărilor în noaptea de Seder (Leil Seder, din ajunul primei zi de Paște), în a șaptea zi de Paște sau la rugăciunea de seară (Arvit) din sâmbetele numărătorii Omer.
La unele comunități evreiești, mai ales din Orient, se obișnuiește citirea Cântării în fiecare vineri, înainte de primirea Shabatului, potrivit concepției kabaliștilor, după care toată ziua de Sâmbătă (Șabat) și mai ales noaptea de vineri spre sâmbătă - Noaptea sâmbetei (Leil Shabat) sunt ceasuri de apropiere și reunire dintre Israel și Divinitate.
Interpretare iudeo-creștinăModificare
Tradiția iudaică citește cartea drept o alegorie a relației dintre Dumnezeu și Israel.[1] Tradiția creștină, pe lângă aprecierea înțelesului literal drept cântec romantic despre bărbat și femeie, o citește drept alegorie a lui Hristos și al miresei sale, Biserica Creștină.[2]
Interpretări contemporaneModificare
Interpretată literal, Cântarea Cântărilor este un poem erotic[3][4] despre dragostea între Solomon și Sulamita, fiind cântate iubirea fizică dintre cei doi, frumusețea creației divine și bucuria de a trăi.
Evreii „obișnuiau s-o cânte în taverne”, „deoarece reproducerea era esențială” iar iudaismul aprecia pozitiv sexualitatea.[4]
Este o carte a Bibliei unică prin celebrarea dragostei sexuale.[5] Ea redă „vocile a doi ibovnici, care se laudă unul pe celălalt, dorindu-se unul pe altul și invitându-se la plăceri lumești”.[6] Cei doi se doresc unul pe altul și se bucură de intimitatea lor sexuală. „Fiicele Ierusalimului” formează un cor care funcționează drept public a cărui participare la aventurile erotice ale îndrăgostiților facilitează participarea cititorului.[7]
NoteModificare
- ^ Sweeney (2011).
- ^ Norris (2003), p. 1.
- ^ Lisa Miller, What the Bible Really Says About Sex, Newsweek, 6 February 2011
- ^ a b Alexandra Silver What the Bible Has to Say About Sex Arhivat în , la Wayback Machine. Time.com, 31 octombrie 2010
- ^ Garrett (1993), p. 366.
- ^ Alter (2011), p. 232.
- ^ Exum (2011), p. 248.
BibliografieModificare
- Alter, Robert (). The Art of Biblical Poetry. Basic Books. ISBN 0465028195.
- Exum, Jo Cheryl (). „Song of Songs”. În Newsom, Carol Ann; Lapsley, Jacqueline E. Women's Bible Commentary. Westminster John Knox Press. ISBN 9780664237073.
- Garrett, Duane (). Proverbs, Ecclesiastes, Song of Songs. B&H Publishing Group. ISBN 9780805401141.
- Norris, Richard Alfred (). The Song of Songs: Interpreted by Early Christian and Medieval Commentators. Eerdmans.
- Sweeney, Marvin A. (). Tanak: A Theological and Critical Introduction to the Jewish Bible. Fortress Press. ISBN 9781451414356.
Legături externeModificare
- ro BibliaOrtodoxa.ro
- en Catholic Encyclopedia
- en Jewish Encyclopedia
- Cantarea Cantarilor, 22 iulie 2010, Stelian Gomboș, CrestinOrtodox.ro
- Interpretarea alegorica a Cantarii Cantarilor in traditia iudaica si in traditia crestina, 25 mai 2007, Protos. lect. dr. Justinian Carstoiu, CrestinOrtodox.ro