Emma a Normandiei

Emma a Normandiei primește manuscrisul "Encomium Emmae Reginae" din mâna autorului. Fii ei Eduard Confesorul și Hardeknud apar în plan secund.
Date personale
Născutăc. 985
Normandia
Decedată6 martie 1052 (66–67 ani)
Winchester, Hampshire, Anglia
ÎnmormântatăCatedrala din Winchester Modificați la Wikidata
PărințiRichard fără Frică
Gunnora
Frați și suroriHavoise de Normandie[*][[Havoise de Normandie (Medieval noblewoman)|​]]
Maud of Normandy[*][[Maud of Normandy (French noble)|​]]
Geoffrey, Count of Eu[*][[Geoffrey, Count of Eu (Norman noble)|​]]
Guillaume d'Eu[*][[Guillaume d'Eu (illegitimate son of Richard I, Duke of Normandy)|​]]
Ricard II le Bon[*][[Ricard II le Bon (Duke of Normandy from 996 until 1026)|​]][1]
Robert le Danois[*][[Robert le Danois (Archbishop of Rouen from 989 to 1037)|​]]
Mauger, Count of Corbeil[*][[Mauger, Count of Corbeil (974 - certain 1040)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuÆthelred al II-lea cel Șovăielnic
Knut cel Mare
CopiiEduard Confesorul
Goda, Contesă de Boulogne
Alfred Ætheling
Hardeknud
Gunhilda, Împărăteasă a Sfântului Imperiu Roman
Religiecreștinism Modificați la Wikidata
OcupațieRegent Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriregină consoartă
prințesă
Queen Consort of England[*][[Queen Consort of England (Title held by the female spouse of the Monarch of England)|​]]
Familie nobiliarăCasa de Normandia
Regină consort a Angliei
Domnie1002 – vara 1013
3 februarie 1014 – 23 aprilie 1016
iulie 1017 – 12 noiembrie 1035
Regină consort a Danemarcei
Domnie1018 – 12 noiembrie 1035
Regină consort a Norvegiei
Domnie1028 – 12 noiembrie 1035

Emma a Normandiei (c. 985 – 6 martie 1052) a fost regină consort a Angliei, Danemarcei și Norvegiei. A fost fiica lui Richard I al Normandiei și a celei de-a doua soții, Gunnora. Prin căsătoriile ei cu Æthelred al II-lea cel Șovăielnic (1002-1016) și Knut cel Mare (1017-1035), ea a devenit regină consort a Angliei, Danemarcei și Norvegiei. Emma a fost mamă a trei fii: Eduard Confesorul, Alfred și Hardeknud, și a două fiice: Goda a Angliei și Gunhilda a Danemarcei. Chiar și după decesele soților ei, Emma a rămas în atenția publicului și a participat activ în politică.

Căsătoria cu Æthelred al II-lea

modificare

Într-o încercare de a aduce pacea în Normandia, regele Æthelred al Angliei s-a căsătorit cu Emma în 1002.[2] După căsătorie, Emma a primit numele anglo-saxon de Ælfgifu, care a fost folosit pentru probleme formale și oficiale, și a devenit regină a Angliei. Ea a primit proprietățile ei în Winchester, Rutland, Devonshire, Suffolk, și Oxfordshire, precum și orașul Exeter.[3]

Æthelred și Emma au avut doi fii: Eduard Confesorul și Alfred și o fiică: Goda a Angliei (sau Godgifu).

Când regele Sweyn Forkbeard al Danemarcei a invadat și cucerit Anglia în 1013, Emma și copii ei au fost trimiși în Normandia, unde Æthelred a sosit și el curând. Ei s-au întors în Anglia după decesul lui Sweyn în 1014.

Mariajul dintre Emma și Æthelred s-a sfârșit prin decesul lui Æthelred la Londra în 1016. Fiul cel mare al lui Æthelred din prima căsătorie, Æthelstan, fusese moștenitor aparent până la decesul său din iunie 1014. Emma a încercat să obțină ca fiul ei cel mare, Eduard, să fie recunoscut ca moștenitor.

În 1015, Knut, fiul lui Sweyn Forkbeard, a invadat nordul Angliei. El a fost ținut departe de Londra până la moartea lui Æthelred și a lui Edmund în lunile aprilie și noiembrie 1016. Regina Emma a încercat să mențină controlul anglo-saxon din Londra până a aranjat căsătoria cu Knut.[4] Unii cercetători cred că mariajul a salvat viețile fiilor ei.